Tabara de creatie - Propunere agenda

De la peste 1000km distanta , as supune atentiei (pt. intalnirea de sambata) urmatoarele puncte:
a) tip barca - lotca sau "altceva" ?

b) destinatie si capacitate
b1) usoara, functia primara propulsie cu rame (vaslit). Acesta nu exclude desigur
sacrilegiul numit caseta (pentru un outboard mic si usor :-)
(amplasat undeva pe la cca. 25-30% din Lmax, masurat de la pupa)

b2) o structura ceva mai rigida si grea (cu podea si varangi dimensionate adecvat),
apta de a purta 1-2 catarge (variante de velatura lug, bermudian si yawl ar fi candidatii ideali, avand in vedere pescajul redus care se impune si limitarile legate din aceasta cauza de derivor /lest.
Desigur lest interior poate fi o optiune, sau o chila ceva mai robusta decat la lotca traditionala, lestata exterior (bara de fonta sau plumb, eventual demontabila).

b3) o solutie "hibrida" , apta de a fi propulsata si cu rame (nu excesiv lestata) dar apta de-a purta greement si o velatura de dimensiuni rezonabile.
Daca se doreste (si) navigatie costiera , atunci:
- compartimente de flotatie vor deveni quasi-obligatorii
- chila antiruliu si o cantitate rezonabila de lest va mari gradul (senzatia) de confort
- o carma (cu eche ) se va impune in acest caz

b4) capacitate ? ( si implicit dimensiuni, respectiv deplasament)

Atat pct a] cat si b1]-b4] vor influenta si alegera metodei de constructie.

Avem (in acest moment) deschise optiunile de la:
c1) metoda traditionala de "smolire" descrisa detaliat de Vali,

c2) o solutie "conservatoare" , cu file de bordaj calfatate (fir de bumbac + miniu de plumb sau uleiuri vegetale) si nituire (niturile ar fi totusi de cupru :-), nu cuiul de 80, negalvanizat, folosit odinioara de marangozii locali- datorata resurselor saracacioase).
Carena fiind vopsita cu vopsele nu neaparat high-tech, dar calificate pt. mediu marin.

c3) varianta "cold-molded" cu filele de bordaj incleiate intre ele, pe urma carena imbracata in fibra de sticla, cel putin din exterior. La interioare se poate pastra aspactul traditional (fara laminat ).

c4) variante "stich and glue" dar utilizand 4-6 suprafete stelate /bord
(adica 2*(4..6) pe toata carena) ca sa nu ne abatem in mod grosolan de la o constructie clasica.
http://en.wikipedia.org/wiki/Carvel_%28boat_building%29

Unii proiectanti (de ex. Iain Oughtred) au dezvoltat metode eficiente , care imbina simplitatea metodei "stich&glue" cu avantajele constructiei clipper, muchiile suprafetelor functionand ca stringeri inglobati in carena , conferind o rezistenta sporita si in acelasi timp greutate redusa constructiei.

c5) Material?
Pentru chila, etrava si coaste candidatul ideal este stejarul.
Dispun de cantitatea necesara pt. o constructie rezonabila (sa zicem pana la 8 metri). Exista si posibilitatea procurarii de material "verde", ori in zona (1 gater) sau de la ceva distanta.
Am prospectat recent piata din Transilvania.
Se poate obtine cherestea de stejar la 200 euro/m3 (pret la gater) dupa negocieri pt. cantitati rezonabile.

La 350-500euro/m3 sunt destui care ofera materia prima uscata, de calitate buna sau f. buna.

File de bordaj.
Ei, aici treaba se complica.
Optiunile c1] si c2] ar impune material de calitate buna si rezistenta sporita la apa.

Optiunile - in ordinea crescatoare a preturilor sunt:
- pin (cca. 150-180 euro/m3)
- larice (cca. 180-300 euro/m3) in functie de calitate
- pin siberian (pentru acesta nu am gasit oferta in Romania, iar cele pe care le cunosc din Austria oricum nu sunt relevante)

Optiunea c3] este flexibila , se preteaza molid, pin , larice, pin siberian sau stejar. Nu am inclus evident specii exotice.

Daca lemnul nu se inglobeaza integral in laminat (dubla fata) ci doar simpla-fatza, pentru a pastra un aspect traditional, si greutate specifica redusa, putem opta intre pin, larice si pin siberian.


Am omis voit discutia despre realizarea de negative si carene GRP, ar fi nonsens atata timp cat discutam de reinvierea - cel putin partiala a unor metode traditionale.

Pe vineri dupa masa va promit 2 variante de lotca (schite .dxf si .pdf)
una mai usoara (17 crivace - in metrica lipoveneasca :-)
si una ceva mai mare, de 19 crivace.