Topic: CuiRasat-Jurnal deschis

Acum e vineri seara,orele 22...am fost sunat cu o ora si jumatate mai inainte,de ceilalti prieteni ai mei sa ma anunte,ca afara ploua si totul se amana pentru un week-end din viitorul apropiat...
Chestia e ca eu am consultat prognoza la www.weather.com ,acum cateva zile-n urma si rar mi s-a dat sa intalnesc ca schimbarea vremii sa-i ia prin surprindere,cu deteriorarea ei...sa nu ma fi uitat atent,oare ?

Sincer, momentan imi convine deoarece maine e ultima mea zi disponibila si intreaga,ca de luni incep sa lucrez la job si adios timp la discretie...cred ca maine o sa am scheletul aproape terminat ...

Joia ce a trecut,a fost si a cantat in Galatzburg ,Mike Godoroja cu trupa lui Blues Spirits ,iar vineri a fost la Teatrul Muzical :Simfonia I Beethowen plus un concert pentru violoncel si orchestra ...Cu un violoncelist-solist tanar, de prin Cluj (am uitat cine si ce canta,anume...cand am sa trec din nou pe langa afis,am sa corectez-completez)....Astea la capitolul sacrificii-ratari,si nu din cauza CuiRasatului Celtanar,ci din teama de a nu intra in criza de timp liber ...

...Tot un fel de aventura de caiac, e si asta

CuiRasatul nou, la 10 zile de la decizia de a-mi mari flota....de azi am sa lucrez ceva mai rar la barcazu' asta,ca incep lucrul la job si trebuie sa mai strang banutzi....singura investitie importanta ce mai e de facut, e doar poliplan pt o anvelopa noua
Ave'n Ture !

subtitlu modificat : Ave'nTure cu Duhul Raului-de-Mare

Gandurile pecetluite cu litera de mai jos, se dedica memoriei celui care a fost contemporan cu noi, pe acest forum "Clujanul" ...iar noi ii vom ramane anacronic contemporani, doar prin pasiune si consecventa ...





....Dupa ce, ca sambata mi-am epuizat ultima rezerva de tutun aromat pentru pipa,la o intalnire cu cei mai buni prieteni ai mei(pasionati de filologie)...
.....Dupa ce, ca am iesit duminica cu caiacul pe Dunare ca sa mai pozez cateva ipostaze cu CuiRasatu' ,iar Mihai ,cu care m-am imprietenit de-o saptamana in curte la Vali ,in jurul gratarului care sfaraia plin cu fructe de cotet (stomatologul care-si face o barca-n cel mai clasic stil-classic, din stinghii de stejar alb),ma suna la telefonul de la bordul caiacului, sa ma invite sa-i admir rucodelia (el lucrand la forma in care va turna lestul de plumb topit,atasat pe derivorul velierului), si sa mai schimbam cateva ganduri cu buna dispozitie...
....Dupa ce,dupa ce ,dupa ce....ce atata ,"dupa ce"-uri ??!!!

...Adevarul e ca dupa ce am ajuns pentru prima data la locul unde isi construieste Mihai barca cu vele,colocvial a inceput sa-mi vorbeasca facandu-ma sa-mi reamintesc de principiul,ca cel mai bun partener de conversatie e cel ce stie sa asculte (wow Dumnezeule,de cand n-am mai avut de a face cu ipostaza asta !!?)...Mihai in verva de a povesti....avea si ce....eu cuplat pe receptie si in acelasi timp ,fara a-mi pierde atentia,imi amintesc in sinea mea de scriitorul italian (drag mie) Giovani Papinni(echivalent cu Mircea Eliade),care are un personaj in romanul cu acelasi nume "Gog"(totul in capitole de 2-3 pagini fara continuitate intre ele)...
...."paranteza":
Gog e un american foarte bogat care renunta la tot si la toate pentru a face o calatorie prin lume, pentru a intalni marile personalitati (chiar si de peste timpul epocii lui),spre a afla principiile care au stat la baza operei lor ,iar toti il asteptau pe Gog in audienta la ei (John Ford,Sigmund Freud,Lenin,Gandhi,Einstein etc). inchis "paranteza"

....intalnirea se intinde,prin schimb de informatii ce ni se par uitle,dincolo de frontierele pasiunii pentru constructia de ambarcatii nautice. Ne despartim pe strada,dupa ceva vreme.Plec acasa,imi fac programul de seara si intru tarziu ,ma culc.

Dupa ce,ma trezesc dimineata lejer si foarte relaxat, imi verific corespondentele email ,si indeosebi sa vad daca am ganduri scrise de la prietena mea Doamna "Angel'A" (care acum are 65 de ani,e romanca,a iesit la pensie ca farmacista la Bucuresti si apoi a emigrat in SUA in 1999.Ea e fiica navigatorului brailean, Ianiev Vladimir-Comandant de Cursa Lunga,care impreuna cu Radu Tudoran a construit goeleta de la Braila spre a pleca in circum-navigatie.Din cauza schimbarii regimului politic,un vis a primit interdictie, de a fi implinit).Pe Doamna Angela Graur,am cunoscut-o accidental pe un forum acum 3 ani (clubromantic.ro;site care avea alta structura mai ales de fond, decat cel de acum)...in timp ,noi am schimbat mesaje,cu incarcatura literara,facandu-ne sa fim prieteni fara sa ne fi intalnit vreodata fatza-n fatza...De fapt nimic nou si foarte firesc pentru acesta vremuri,ar spune un pustan.

Deci,dupa ce am verificat si redactat corespondentele (defazate de fusul orar al meridianelor pentru timp si spatiu),luni dimineata,la nici 10 minute ma suna Vali la telefon sa-mi spuna ca el se duce cu masina la Slobozia ,la Domnul Nicu (Home Made),unde vine sa se intalneasca "X_Petrolist"-ul Aurelian din New Jersey,care a venit in Tara,pentru a ne deplasa impreuna la Marea Neagra unde pentru sfarsitul de saptamana e programata o Regatta de Yachting,iar pana in seara sau cel tarziu a doua zi ne intoarcem acasa...:
- Bine,bine,vreau sa merg ca mai am saptamana asta liber pana incep noul job,dar nu am nici un fel de bani...
-Lasa Guzi ca n-avem cheltuieli,imi spune Vali...
Plecam la drum cu Vali la volan,care mai intai a tinut sa trecem prin portul galatean sa dea pe fata cu o mana de apa de Dunare...ajungem la Slobozia...(intre timp constat,ca acumulatorii telefonului si al aparatului foto sunt partial descarcate si nu am luat incarcatoarele cu mine ,nici binoclul)

La Slobozia,in "Masivul Baragan" traim bucuria gasirii sau a regasirii ,a unor oameni imprastiati aidoma prin lume ,pastrand inefabil-respect pentru o pasiune. Constat densitatea sporita de barcaholici pe metrul patrat in curtea lui Nicu; o curte de unde promite sa porneasca-n zbor gratios pe MARILE APE,o "CEVA" de 12 m,care asteapta doar catarg si vele dupa mintea mea de putin-initiat-deloc, in materie.

Din trupul svelt,al "CEVA"-ului toata ziua a sunat doar muzica ritm & blues in stilul lui B.B.King...au fost :"drinks",tutun,evocari amuzante ,si-o plecare la drum spre Marea Neagra, in trei:
Vali,din nou in ipostaza de navigator la volan pe sosea,cu Aurelian in verva langa el ,iar eu pe bancheta din spate (rezervata pentru V.I.P. )

"paranteza":
Mentionez ca,pe vremea copilariei mele,parintii ma duceau an de an numai la Mare,deloc la Munte.Cand am ajuns pe la 18 ani am inceput sa cutreier crestele carpatine plus escapade anuale prin Delta.Adio Mare mi-am spus atunci.Au trecut de atunci ani,veacuri,milenii si de vreo 2 ani a inceput sa-mi fie dor si de Litoral.Ultima data cand am pus picior pe Litoral romanesc,sa fi fost prin 1988 sau 1989,nu mai stiu precis... "inchis paranteza"

Ajungem seara la Constanta,acolo unde Aurelian avea programata intalnirea,cu Razvan proprietarul yachtului de 8 metri Eol 777,construit acum 29 de ani dupa planurile modelului "Albin Vega".Razvan,din primul schimb de replici ne invita si pe noi ceilalti,sa mergem la Balcic sa aducem yachtul pentru regata de la Mangalia.Vali renunta din motive de program personal-familial,dinainte stabilit.Eu precizez ca sunt total nepregatit,pe langa faptul ca nu am nici bani,hainele de schimb si sacul de dormit imi lipsesc cu desavarsire.Razvan a spus ca are el haine la bord,care sa ma apere de umezeala si de frig.Accept din prima,de teama ca pentru unul ca mine doar o data-n viatza trenul opreste si prin statia mea,iar eu pot opta doar o singura data daca urc neconditionat sau nu...In fine,ne despartim de Vali a doua zi,marti dimineata si plecam la drum spre Balcic,dupa o noapte de buna dispozitie,cu taclale,mancare si bauturi,impreuna si cu Marele Skipper Brailean (Mare prin modestia si iscusinta dovedita practica) Marian Bunea.Ajungem la Balcic,pregatim barcuta,trecem pentru formalitatile de vama si parasim Marina ,dupa pranz.
Primul contact cu Marea,spectacolul desfasurarii velaturii,rolul meu e de a sta in extremitatea provei si a supraveghea ghidajele focului genovez care gliseaza pe sart,cand se inalta-n vant aceasta vela (sper sa nu confund termenul "sart")
...vant taria 4-5 din cate-mi spunea Aurelian,care mie mi se parea ca va fi o navigatie costiera cu vant strans.La final Marian ,mi-a explicat ca noi am mers cu volte intr-un vant mai strans decat strans,adica vant de bulina....
N-aveam nici un stres si admiram felul ca desi aveam vant oarecum potrivnic barca nu se poticnea deloc in valuri,iar balansul de ruliu si tangaj ma fascina.Gandul ca pe continent,sunt un patinator pe role vitezoman si bun pentru varsta mea,plus anii de lucrat pe santiere de constructii pe schele inalte care se mai si clatinau putin ,au meritat din plin pentru ca orice balans indiferend de sens pe val, era pura bucurie.
Razvan mi-a inmanat o vesta de salvare.Am luat-o ,dar in sinea mea de "cascador pacalit",radeam de mine insumi ca am ajuns sa port neconditionat o vesta de salvare....
(va urma)

subtitlu modificat : Ave'nTure cu Duhul Raului-de-Mare

continuare:

Incep sa observ ca vantul pe Mare,desi e combustibil indispensabil pentru vele,pentru echipaj inseamna totodata frig,ca nu e deloc cum e pe plaja.Simt nevoia sa ma imbrac,sa ma feresc de frig si umezeala stropilor provocati la prova asta zgubilitica care danseaza a-ritmat pe valurile usor deferlante ,la cantecul-ison al vantului.Simt nevoia sa ma imbrac,nu de alta ,dar sunt satul de frigul iernilor de pe santierele de constructii civile.Mi-ar fi prins bine si un fes sau o caciulita care sa-mi tina urechile mele de meloman ,afectate putin de o usoara otita mai veche...
Decid sa intru in cabina sa-mi caut in rucsacul personal, pantalonul de trening din fis cu captuseala,bigmanul si hanoracul ce am fost inspirat sa nu le las acasa...Descoper ca Hanoracul are o gluga,de care uitasem.Aceasta mica surpriza ma facut sa ma bucur aproape la fel de tare ca si Columb cand a descoperit pamant cand a traversat pentru prima data,Atlanticul.....Moama-mia ce naiba se intampla cu mine,se invartea cabina cu mine in toate felurile,de parca eram introdus intr-un malaxor ciudat care numai peste cap nu ma dadea.Duhul Raului-de-Mare ma astepta intr-un ungher dosit al cabinei ,pandind intrarea mea si hatz a pus gheara pe mine...

....La inceput mi-a administrat sa am la purtator o mica senzatie de voma.....simt ca pot sa ma stapanesc... As fi vrut sa spun "piua 20"cum spuneam in jocurile colective din copilarie.Duhul Raului-de-Mare,imi zambea-n minte cu un ranjet plin de sarcasm,ca sunt al lui ,ca vrea sa ma pedepseasca pentru refuzul meu de peste milenii de a admira Marea-n splendoarea si maretia ei ...
Reusesc sa ma imbrac,ownerul Razvan imi da si o jacheta cu tesatura goretex,purtata dar buna,mai pun peste ea si vesta de salvare ,o strang pe corp iar polistirenul sau buretii ei din care e confectionata,ma incalzeste.Ies afara pe punte,la aer sa lupt cu furtuna din creierul si segmentul abdominal al esofagului meu.
-Hehehe,credeai ca-mi scapi Mon Cher-cascador ? ...imi shoptea din nou prin gand Duhul Raului-de-Mare...
-No Coment,mi-am spus smerit-umil ...
Nu trece ceva vreme si ma trezesc intins pe burta cu capul peste bordul babord,ridicat atunci de vant, al yachtului de 8 m,straduindu-ma sa elimin "balastul"ce mi crea disconfortul.Recunosc ca am fost cam zgarcit cu Pestisorii Duhului Raului-de-Mare,iar faptul ca la scurta vreme a urmat o volta,cu spectacolul trecerii focului-genovez dintr-un bord in altul,prin manipularea shcotelor aferente (cea intinsa eliberata si cealalta care a fost libera,e strans-intinsa, infasurata pe cabestanul cu manivela si apoi trecerea rapida prin tacheti,in mod spectaculoas pentru un putin-initiat-deloc ,dar destul fireasca pentru un familiarizat,ca Marian,care face sa se incline "K o Rabia" asta dintr-un bord in altul,amuzandu-ma ca gata sau sters cu apa fara nici un efort reziduurile mele intestinale,ejectate in chip nefiresc pe cale bucala ,multumind Duhului Raului-de-Mare pentru serviciul prestat !
Aurelian in schimb n-avea nici un stres in locul de langa eche discutand teoretic principii de manevra si navigatie,si primind raspunsuri sau explicatii de la MARIAN - "Le Grand-Skipper" ,Oameni care-mi aduc bucurie numai prin gandul ca am avut sansa de ai cunoaste !
...Eol 777 inainta frumos dar incet,pe langa coasta ,intai din golful Balcic pe la cap Kaliakra ,urmand golful Shagla (nu mai stiu ce e acolo ,promontoriu,va rog interveniti si corectati-ma),si Farurile aferente....eram in plina navigatie costiera,la o distanta de 3-4-5 mile de tzarm,nu shtiu sa estimez,nici n-am intrebat...
Am asistat pentru prima data-n viata mea la un apus de Soare ,de pe Marea Neagra...Decid sa ma duc in cabina si sa stau intins pe o bancheta .Chestia e ca puteam sta intins mult si bine in cabina chiar si cu ochii deschisi,si meditam cu umor daca se merita sa bagi averi imense-n yachturile de dimensiuni mari, marca Bavaria ,Beneteau Oceanis etc,care-n acceptiunea mea de moment, toate dotarile lor din cabinele confortabile si luxoase,aveau deodorant cu miros de ...voma .
Adorm...dorm bine si profund prin somnuri scurte si dese,ma trezesc relaxat de fiecare data,simt ca sunt oarecum slabit.Refuz sa ma uit la ceas ca sa estimez durata de somn sau navigatie.Ce-mi pasa mie...
Aurelian,"pe felie",stapan pe eche si pe volte,supravegheat de Skipper ,iar vantul incepe gradat sa slabeasca.(Domnilor,termenului "Skipper",consider ca i se cuvine majuscula,din admiratie-respect)...
Iar ma trezesc din trandaveala mea, din postura de somnambul la bord....ma gandeam la personajul Martin Stricland din "Toate Panzele Sus",care mai avea si puterea de a bea whiskey.Mie ,cred ca mi-ar fi tocat ficatul,precum salata de varza ,o astfel de "terapie"...

Simt simpatia si afectiunea celor din echipaj,ma trezesc pentru a nu shtiu cata oara ,asta data cu o patura invelit ,desi nu simteam nevoia ei.Imi spun ca intr-adevar nu voi refuza aventuri similare,in schimb mi-am promis ca incet in timp sa-mi intocmesc un echipament individual,care sa alunge din mintea mea ca la un moment dat as avea de a face cu senzatia de disconfort creat de umezeala si frig.
Acum e bine,dar nu intotdeauna poate fi asa....iar ma trezesc(sunt obisnuit cu somnul iepuresc) si constat ca balansul dintr-un bord in altul din timpul voltelor,in unghi oricat de mare,il agreez si nu cad jos de pe bancheta ...
Moama-mia ,ce mishto se vad astrele pe bolta asta cu nori putini si rari si asta-mi aduce aminte de perioada cand "fugisem" de acasa-n viata monahala prin anii '90,cand dormeam la stana manastirii ,afara-n sacul de dormit refuzand sa am ceas si admiram traseul-pivotare peste noapte al constelatiei Ursa Mare ,in jurul Stelei Polare.Atunci se auzeau in noapte-n fundal sonor, greieri si oracait de broaste,pe ritm de latrat al vreunui caine cu 2 sau 3 privighetori soliste.Acum doar spuma valurilor,taiate de prova si vantul din velele umflate usor, tramurat-fluturate.
Adorm din nou si cand ma trezesc ,il observ pe Aurelian solist la eche si vele,urc pe punte foarte bine relaxat ,de acum se iveau zorile.Indraznesc sa pun si eu mana pe eche ca sa simt "live"rezistenta ce-o opune o mica miscare de-a ei,gandindu-ma la comenzile-pedale ale CuiRasatului meu drag ,de ape dulci .Placut impresionat...mana pe eche si ochii pe focul-genovez umflat de adierea palida a brizei.mi se explica,ca trebuie sa trag de eche "K o Rabia"asta-n vant astfel incat focul-genovez sa nu atinga cruceta de pe catarg,pentru eficienta locomotiei.Admir "pisica",in forma si in rol functional, de care e priponit ghiul randei spunandu-mi ca ,cu siguranta si viitorul meu caiac cu vele, va avea un dispozitiv similar,bineinteles redus la scara,pentru velatura insumata,a 6 metri patrati de vele,dispusi in foc ,randa cu pic si vela "bate-pupa"...Incerc sa analizez cu ochii mintii tot ceea ce vad in materie de captare a combustibilului eolian in vele.Constat ca de cand sunt la bord, sunt cu ochii in patru la tot ceea ce se intampla,fara a pune intrebari din frica de a nu deveni un pisalog dizagreabil,ramanand ca rabdarea investita plus documentarea ulterioara ,sa ma ajute sa aflu raspunsuri chiar si la intrebarile negandite !
Mai aflu ca ,arborele cu vela din spate al caiacului, nu se numeste artimon pentru ca e situata in spatele carmaciului,ci Vela bate-pupa !....

Se ivesc zorile,taria vantului isi diminueaza intensitatea de-a binelea si ne pregatim de intampinat rasaritul,.Dupa mici incidente al sistemului de alimentare al motorului diesel Volvo Penta,porneste .Inaintam la motor,si intram in Marina Mangalia....asist la masuratorile pentru omologarea-n competitie si stabilirea coeficientului de handicap al ambarcatiunii (sper sa fi scris fara erori). Spectaculos mi s-a parut cand se desfasurau pe mal velaturile ce vor fi folosite-n competitia Regattei...spinakere,focuri,rande care mai de care ,cu dimensiuni & design care sa se vada si de la inaltimea satelitilor,in caz ca sistemele de GPS ar fi fost scoase nedorit-accidental din functiune...
Sfarsim ziua prin a face o baie-n Mare ,la Mangalia,constatand ca salinitatea Marii nu e atat de mare cat renumele,ci e mai degrab indulcita cu sare la fel ca branza de pe tarabele din piata.
Ne despartim de Owner si plecam spre Constanta ,cu inca o noapte -n trei in Portul Tomis(din cauza lipsei legaturilor de transport epuizate-n acea zi),la o masa cu un Jidvei alb demisec si haleala intr-o portie,cat as manca eu juma-de saptamana.

Acum,dupa redactarea asta deloc vesela si cu iz de voma,decid sa inchei aducand multumiri tuturor celor ce au contribuit la acest "complot-involuntar" Vali (Vali Antonov),x_petrolist (Aurelian Coca), Skipperul Marian Banea si nu in ultimul rand barcutei Eol 777 si ownerului ei,Razvan Jianu,cat despre amintirea lui Nicu home made din Slobozia-Masivului Baragan,imi provoaca o imensa incantare disponibilitatea lui de a ride cu pofta si a fi o gazda extrem de agreabila... Datorita lor,am avut parte de cea mai suprarealista aventura din viata mea,la care am plecat de acasa chiar si fara ciorapi in picioare (alea din poze (ce vor fi atasate ulterior) sunt de capatat )
Delafluviu-Pelamare
Guzi (sfarsitul lunii Mai 2009)

Frumos trebuie sa fi fost.Felicitari si la mai multe,(Pelamare).

) n-am vrut sa postez aici ca sa nu intrerup cursivitatea topicului dar daca tot s-a spart gheata .... !
yo ma ingrijorasem ca nu te-am mai vazut pe colea ( rautu) iar dumneata mon cher umbli teleleu tanase si mai si indraznesti sa faci "arogantze" d-astea cu calatorii de-mi lasa gura apa cat sa navighezi chiar si cu pescaj mare!ce sa zic ,mare norocos ai fost si sper sa-ti tina bafta asta la nesfarsit!ma bucur tare ca ai profitat de ocazia asta asa cum as fi facut eu chiar daca eram plecat de acasa doar in shlapi!mica mea escapada paleste pe langa plimbarea ta adevarata de oameni mari!
dar nu-i nimic ,vom fuma pipa pacii ,calumetul prieteniei ,bord la bord pe batrana noastra dunare!
sa traiesti o mie de ani ,batrane lup de mare!

ps n-am vazut pozele...!!!!

Eu propun pedeapsa spalat puntea o saptamana!
Foooaaarte frumos domnule! si calatoria si povestirea cu care ne-ai delectat.

pai si o poza nimic?!