Marina română la Dunăre - din vechime până în sec. XVI
Din adâncul istoriei sale milenare Dunãrea a constituit vatra de civilizatie si culturã pentru popoarele din centrul si rãsãritul Europei. Facilitãtile oferite de cursul fluviului au determinat constituirea de-a lungul sãu a unor comunitãti umane puternice si desfãsurarea unor activitãti comerciale intense care au condus la progres economic si social.
Î n antichitate fluviul Dunãrea a fost numit de fenicieni Phison, iar Hesiod si Herodot l-au amintit sub numele de Istros.
Romanii au latinizat numele grec, denumindu-l Ister pe cursul inferior si Danubius, pe cursul superior.
Strãmosii nostri geto-dacii îl numeau DANARE "purtãtorul de mâl", iar Strabon afirma: "cursul superior al fluviului, pânã la cataracte, poartã numele de Danubiu".
La începuturile erei crestine Dunãrea s-a aflat sub stãpânirea Imperiului Roman. Mai târziu a intrat în sfera dominatiei Bizantului care avea baza navalã principalã la Noviodunum pe Dunãre (Isaccea de azi).
Dobrogea, tinut românesc dintre Dunãre si Mare a apartinut Imperiului Bizantin pânã cãtre sfârsitul domniei lui Constantin Pogonatul (sec. VII), secol în care slavii, popor migrator, au întemeiat o asezare în aval de localitatea de astãzi Reni pe care o vor întrebuinta ca bazã de plecare în incursiunile lor cãtre sud.
Î n secolul al XI-lea, într-o mare bãtãlie navalã, flota Bizantului condusã de drongarul Leon îl înfrânge pe cneazul Sviatoslav al Kievului, la Noviodunum.
Cruciadele occidentului pentru stãvilirea expansiunii islamului au avut ca axã principalã linia Dunãrii si gurile fluviului la vãrsarea în Marea Neagrã. Aici, la Chilia si Vicina, s-au asezat între 1212 si 1232 genovezii si venetienii.
Î n secolele XIII-XIV, datoritã modificãrii conditiilor hidrologice în Delta Dunãrii, calea principalã de navigatie se schimba de pe bratul Sfântu Gheorghe pe bratul Chilia si vadul principal al Chiliei va fi controlat de Licostomo.
Î n Evul Mediu linia Dunãrii a constituit coloana vertebralã a expansiunii otomane spre vest ca urmare a facilitãtilor oferite de transportul si aprovizionarea trupelor precum si evacuarea pe aceastã cale de navigatie a valorilor capturate.
Î n anul 1423, Dan al II-lea, Domn al Tarii Românesti, reface stãpânirea asupra cetãtilor din nordul Dobrogei.
Principele român Iancu de Hunedoara, în cruciada antiotomanã, a condus o importantã flotã crestinã care a pãtruns în Marea Neagrã venind de pe Dunãre si având ca scop de a bloca Bosforul. Înfrângerea de la Varna din 1444 a pus capãt intentiilor de a respinge otomanii din Europa. În anul urmãtor flota otomanã a pãtruns pânã la Belgrad pe Dunãre, asediindu-l aici pe Iancu de Hunedoara.
Î n 1461, Vlad Tepes a recucerit nordul Dobrogei, apoi a zdrobit gruparea lui Ianus Bei în confruntãrile navale de la Mãcin, Garvan si Jijila refãcând în urma unei ofensive pe directia Isaccea-Chilia-Enisala granita de est si întãrind apãrarea între Brãila si Chilia.
La ordinul lui Mahomed al II-lea, în 1462, o mare flotã otomanã condusã de Mahmud Bei a debarcat la Brãila si a jefuit-o. Aceasta a fost zdrobitã lângã Chilia de Stefan cel mare. Mahomed al II-lea, în retragerea din Moldova a ocupat din nou Dobrogea.
Î n 1476 turcii forteazã Dunãrea la Isaccea si Brãila, însã sunt din nou învinsi la Chilia, iar prin întreruperea aprovizionãrii armatei otomane pe Dunãre s-a putut realiza înfrângerea acestora în Moldova si Tara Româneascã.
Î n 1484 Sultanul Baiazid II recucereste Chilia slãbind capacitatea de apãrare a Moldovei si executând de aici incursiuni asupra Poloniei.
Î n 1595 Aron Vodã, cu o importantã flotã, în aliantã cu Mihai Viteazu atacã Ismailul, cucereste Oblucita si Chilia restabilind controlul românesc asupra Dunãrii de Jos si a Dobrogei.
Fotografiile sunt din Muzeul Marinei Romane - Constanta. Detalii aici: http://www.fortele-navale.ro/cultura/muzee/mr/prezentare.html
Din adâncul istoriei sale milenare Dunãrea a constituit vatra de civilizatie si culturã pentru popoarele din centrul si rãsãritul Europei. Facilitãtile oferite de cursul fluviului au determinat constituirea de-a lungul sãu a unor comunitãti umane puternice si desfãsurarea unor activitãti comerciale intense care au condus la progres economic si social.
Î n antichitate fluviul Dunãrea a fost numit de fenicieni Phison, iar Hesiod si Herodot l-au amintit sub numele de Istros.
Romanii au latinizat numele grec, denumindu-l Ister pe cursul inferior si Danubius, pe cursul superior.
Strãmosii nostri geto-dacii îl numeau DANARE "purtãtorul de mâl", iar Strabon afirma: "cursul superior al fluviului, pânã la cataracte, poartã numele de Danubiu".
La începuturile erei crestine Dunãrea s-a aflat sub stãpânirea Imperiului Roman. Mai târziu a intrat în sfera dominatiei Bizantului care avea baza navalã principalã la Noviodunum pe Dunãre (Isaccea de azi).
Dobrogea, tinut românesc dintre Dunãre si Mare a apartinut Imperiului Bizantin pânã cãtre sfârsitul domniei lui Constantin Pogonatul (sec. VII), secol în care slavii, popor migrator, au întemeiat o asezare în aval de localitatea de astãzi Reni pe care o vor întrebuinta ca bazã de plecare în incursiunile lor cãtre sud.
Î n secolul al XI-lea, într-o mare bãtãlie navalã, flota Bizantului condusã de drongarul Leon îl înfrânge pe cneazul Sviatoslav al Kievului, la Noviodunum.
Cruciadele occidentului pentru stãvilirea expansiunii islamului au avut ca axã principalã linia Dunãrii si gurile fluviului la vãrsarea în Marea Neagrã. Aici, la Chilia si Vicina, s-au asezat între 1212 si 1232 genovezii si venetienii.
Î n secolele XIII-XIV, datoritã modificãrii conditiilor hidrologice în Delta Dunãrii, calea principalã de navigatie se schimba de pe bratul Sfântu Gheorghe pe bratul Chilia si vadul principal al Chiliei va fi controlat de Licostomo.
Î n Evul Mediu linia Dunãrii a constituit coloana vertebralã a expansiunii otomane spre vest ca urmare a facilitãtilor oferite de transportul si aprovizionarea trupelor precum si evacuarea pe aceastã cale de navigatie a valorilor capturate.
Î n anul 1423, Dan al II-lea, Domn al Tarii Românesti, reface stãpânirea asupra cetãtilor din nordul Dobrogei.
Principele român Iancu de Hunedoara, în cruciada antiotomanã, a condus o importantã flotã crestinã care a pãtruns în Marea Neagrã venind de pe Dunãre si având ca scop de a bloca Bosforul. Înfrângerea de la Varna din 1444 a pus capãt intentiilor de a respinge otomanii din Europa. În anul urmãtor flota otomanã a pãtruns pânã la Belgrad pe Dunãre, asediindu-l aici pe Iancu de Hunedoara.
Î n 1461, Vlad Tepes a recucerit nordul Dobrogei, apoi a zdrobit gruparea lui Ianus Bei în confruntãrile navale de la Mãcin, Garvan si Jijila refãcând în urma unei ofensive pe directia Isaccea-Chilia-Enisala granita de est si întãrind apãrarea între Brãila si Chilia.
La ordinul lui Mahomed al II-lea, în 1462, o mare flotã otomanã condusã de Mahmud Bei a debarcat la Brãila si a jefuit-o. Aceasta a fost zdrobitã lângã Chilia de Stefan cel mare. Mahomed al II-lea, în retragerea din Moldova a ocupat din nou Dobrogea.
Î n 1476 turcii forteazã Dunãrea la Isaccea si Brãila, însã sunt din nou învinsi la Chilia, iar prin întreruperea aprovizionãrii armatei otomane pe Dunãre s-a putut realiza înfrângerea acestora în Moldova si Tara Româneascã.
Î n 1484 Sultanul Baiazid II recucereste Chilia slãbind capacitatea de apãrare a Moldovei si executând de aici incursiuni asupra Poloniei.
Î n 1595 Aron Vodã, cu o importantã flotã, în aliantã cu Mihai Viteazu atacã Ismailul, cucereste Oblucita si Chilia restabilind controlul românesc asupra Dunãrii de Jos si a Dobrogei.
Fotografiile sunt din Muzeul Marinei Romane - Constanta. Detalii aici: http://www.fortele-navale.ro/cultura/muzee/mr/prezentare.html
Atașamente
-
Baza navala bizantina.jpg35.9 KB · Vizualizări: 38
-
Panzar moldovenesc.jpg66 KB · Vizualizări: 43
-
Stefan cel Mare.jpg71.1 KB · Vizualizări: 43
-
Bombarda.jpg79.1 KB · Vizualizări: 44
-
Caic brancovenesc.jpg64.5 KB · Vizualizări: 115
-
Fresca cu nave - Polovraci.jpg82.4 KB · Vizualizări: 65
-
Nava genoveza de comert.jpg71.3 KB · Vizualizări: 43
-
Nava romana de comert.jpg165.3 KB · Vizualizări: 42
-
Nava romana de pe Dunare.jpg102.2 KB · Vizualizări: 39
-
Nave romane.jpg106.1 KB · Vizualizări: 39
Ultima editare: