De ceva vreme ma invart pe forum,la-nceput doar ca observator, de vre-un an ca membru. Am participat la multe constructii din fata calculatorului, am urmarit cu sufletul la gura saltul peste lipsa de experienta, peste dificultatile pe care constructorii le intampinau. M-a impresionat de fiecare data solidaritatea celor ce stiau, cu cei ce inca nu stiau.
O comunitate bine inchegata si de la care am invatat destul ca sa ma gandesc ca trebuie sa-i dau ceva in schimbul orelor de reala bucurie ce mi-au fost daruite.
In ultimii doi ani in special, s-a trecut masiv de la ratuste si alte ligioane benigne, la animale tot mai fioroase, mai potente , implicit mai labile si necesitand o tehnica mai avansata.
Urmaresc de si mai mult timp, poate de prin '90 evolutia fenomenelor sea kayaking, si white water kayaking. Mi-au curs balele ani la rand dupa sculele si tehnica ce le vedeam pe afara.
Prin comparatie, recuperam rapid la nivelul constructiei de ambarcatiuni home made, se pare insa ca la nivelul tehnicii si mai ales al sigurantei, avem ceva ramaneri in urma. Pe masura ce ambarcatiunile construite sunt tot mai cu staif, cresc si ambitiile de a le folosi pe masura potentialului
Pe Barcaholic, am intalnit link-uri care sugereaza ca exista preocupari de imbunatatire a tehnicii si sigurantei la nivel individual. Ce nu exista, o dezbatere pe aceasta tema.
Va propun in threadul deschis acum, sa dezbatem exact aceste doua probleme.
Aprioric, cateva lucruri despre mine;
Ma numesc Gelu Botezan , visez la barci de cand ma stiu, am blestemat ziua in care marea Thetis a secat si m-a lasat aici in mijlocul Transilvaniei doar cu ceva lacuri in spatele barajelor Tarnita, dar imi amintesc de pasiunea mea in fiecare concediu la mare, si-n secret ma intreb de-mi voi implini visul de a cabota integral tarmul Marii Negre. Ar fi o tura tare faina ca nu ar mai trebui sa vina nimeni cu masina sa ma ia dupa ce am terminat tura
Am un Pouch RZ 85 inca din '86, am facut cu el tot soiul de ture mai mult mici decat mari, lacuri, rauri. totul la nivelul unui om caruia i-a picat o vasla-n mana. Tehnica ce mai ciupeam din reviste nemtesti si in ultimii 15 ani de pe net.
Intre timp m-am ocupat ceva ani cu alpinismul, zbor cu parapanta, sporturi in care siguranta este esentiala.
De un an am inceput sa invat sistematic tehnica de ww kayaking. Stiu ca-mi va folosi si la sea kayaking in mare parte. Nu este greu iar efectele in materie de siguranta proprie, sunt dramatice.
Nu sunt instructor si nu am dorinta de a deveni. Cunosc in comunitatea de ww kayakers oameni mult mai pregatiti decat mine. Nu vreau sa dau lectii din fata calculatorului si sa-mi creez aura de mare specialist. Sunt doar un incepator ceva mai constient. Vreau sa fac ture pe mare. Ceea ce stiu nu e de ajuns.
Nu pledez nici pentru invatare sub obladuirea vreunei institutii. Scoli private ar fi ok, dar risca sa moara de foame in Romania. Ne ramane sa invatam singuri prin voluntariatul celor care deja stiu sau prin efort propriu, autodidact, documentandu-ne pe net si stabilind de comun acord care practici sunt cele mai potrivite in contextul nostru.
Am putea organiza-ca tot ne place sa ne intalnim- intalniri pe teme clare; de exemplu iesirea si reintrarea in caiac dupa rasturnare. Este probabil primul lucru ce ar trebui cunoscut de oricine are un caiac.
Au mai fost pomenite pe forum dar le mai recomand odata, KayakPaddling.net - Animated Sea Kayak Paddling School & Instruction, Kayarchy - the sea kayaker's online handbook and reference 2011 ,
site-uri de unde daca ai invatat tot ce scrie acolo, esti deja binisor pregatit
Colegi de suferinta, avem o iarna inainte! Ce facem cu ea?
O comunitate bine inchegata si de la care am invatat destul ca sa ma gandesc ca trebuie sa-i dau ceva in schimbul orelor de reala bucurie ce mi-au fost daruite.
In ultimii doi ani in special, s-a trecut masiv de la ratuste si alte ligioane benigne, la animale tot mai fioroase, mai potente , implicit mai labile si necesitand o tehnica mai avansata.
Urmaresc de si mai mult timp, poate de prin '90 evolutia fenomenelor sea kayaking, si white water kayaking. Mi-au curs balele ani la rand dupa sculele si tehnica ce le vedeam pe afara.
Prin comparatie, recuperam rapid la nivelul constructiei de ambarcatiuni home made, se pare insa ca la nivelul tehnicii si mai ales al sigurantei, avem ceva ramaneri in urma. Pe masura ce ambarcatiunile construite sunt tot mai cu staif, cresc si ambitiile de a le folosi pe masura potentialului
Pe Barcaholic, am intalnit link-uri care sugereaza ca exista preocupari de imbunatatire a tehnicii si sigurantei la nivel individual. Ce nu exista, o dezbatere pe aceasta tema.
Va propun in threadul deschis acum, sa dezbatem exact aceste doua probleme.
Aprioric, cateva lucruri despre mine;
Ma numesc Gelu Botezan , visez la barci de cand ma stiu, am blestemat ziua in care marea Thetis a secat si m-a lasat aici in mijlocul Transilvaniei doar cu ceva lacuri in spatele barajelor Tarnita, dar imi amintesc de pasiunea mea in fiecare concediu la mare, si-n secret ma intreb de-mi voi implini visul de a cabota integral tarmul Marii Negre. Ar fi o tura tare faina ca nu ar mai trebui sa vina nimeni cu masina sa ma ia dupa ce am terminat tura
Am un Pouch RZ 85 inca din '86, am facut cu el tot soiul de ture mai mult mici decat mari, lacuri, rauri. totul la nivelul unui om caruia i-a picat o vasla-n mana. Tehnica ce mai ciupeam din reviste nemtesti si in ultimii 15 ani de pe net.
Intre timp m-am ocupat ceva ani cu alpinismul, zbor cu parapanta, sporturi in care siguranta este esentiala.
De un an am inceput sa invat sistematic tehnica de ww kayaking. Stiu ca-mi va folosi si la sea kayaking in mare parte. Nu este greu iar efectele in materie de siguranta proprie, sunt dramatice.
Nu sunt instructor si nu am dorinta de a deveni. Cunosc in comunitatea de ww kayakers oameni mult mai pregatiti decat mine. Nu vreau sa dau lectii din fata calculatorului si sa-mi creez aura de mare specialist. Sunt doar un incepator ceva mai constient. Vreau sa fac ture pe mare. Ceea ce stiu nu e de ajuns.
Nu pledez nici pentru invatare sub obladuirea vreunei institutii. Scoli private ar fi ok, dar risca sa moara de foame in Romania. Ne ramane sa invatam singuri prin voluntariatul celor care deja stiu sau prin efort propriu, autodidact, documentandu-ne pe net si stabilind de comun acord care practici sunt cele mai potrivite in contextul nostru.
Am putea organiza-ca tot ne place sa ne intalnim- intalniri pe teme clare; de exemplu iesirea si reintrarea in caiac dupa rasturnare. Este probabil primul lucru ce ar trebui cunoscut de oricine are un caiac.
Au mai fost pomenite pe forum dar le mai recomand odata, KayakPaddling.net - Animated Sea Kayak Paddling School & Instruction, Kayarchy - the sea kayaker's online handbook and reference 2011 ,
site-uri de unde daca ai invatat tot ce scrie acolo, esti deja binisor pregatit
Colegi de suferinta, avem o iarna inainte! Ce facem cu ea?
Ultima editare:
