Canoe in impas

Buna ziua, in lunga iarna care a trecut m-am hotarat sa-mi implinesc un vechi vis, pe care lipsa banilor si diverse alte probleme personale, mai mari sau mai mici, l-au intarziat ceva ani... astfel m-am apucat de constructia unei canoe. In acest sens pentru inceput am cumparat un manualul din colectia "Poti face si singur" al domnului Gil Gilpatrick si m-am oprit la modelul Wabnaki, apoi am adunat ceva scule, ce s-a putut gasi prin casa si prin vecini si prieteni...strictul necesar (sau chiar mai putin) si cu mult curaj si entuziasm am trecut la treaba.
Primul pas a fost copierea planurilor pe coli mari de ambalaj apoi am confectionat, din diverse resturi de PAL (vechi mobilier gasit prin podul unui unchi ), reperele sablon. Pe acestea am lipit copiile planurilor si am decupat si finisat formele. Din dulap de brad am construit cadrul si traversele.
Am optat pentru metoda de constructie strip build, sipca am cumparat-o de la un atelier local cu 50bani/m (140 de metri parca...), apoi i-am scos toate nodurile (a avut surprinzator putine, cred ca fost molid), am obtinut astlel sipci de diverse lungimi, pe care, apoi, le-am inadit dupa nevoie. Adezivul folosit este de la Moment cel cu indicativul D3, lipitura este extrem de puternica si e transparenta, cred totusi ca si un aracet obisnuit ar fi facut fata. La fixarea sipcilor pe reperele sablon am folosit un capsator manual, ceva holzsuruburi pentru zonele mai incapatanate, patru menghine manuale, cateva cleme de papetraie si foarte multa banda scocth (cel putin 5 role). Am pus succesiv cate o sipca pe fiecare parte uneori doua si chiar trei. Partea asta este entuziasmanta, practic vezi cum se naste barca.
Dupa ce am incheiat constructia cocii am trecut la finisarea ei, pentru asta am facut un efort si am cumparat un slefuitor excentric si tot greu a fost, ...munca ingrata dar trece. Ar fi fost buna o rindea performanta dar n-am avut.
In continuare, dupa o pauza lunga, am intrat pe un teren cu totul necunoscut mie: laminarea cu fibra de sticla si rasina epoxidica. Am optat pentru un kit de la polidys 3.3kg rasina si un 1kg de intaritor. Fibra am luat-o tot de la ei, tasatura ewr500 care cantareste 4kg. Aceasta tesatura din pacate are latimea mai mica decat barca si am fost nevoit sa o inadesc. Domnul Gilpatrick recomanda aplicarea unui strat de grund obtinut din epoxi si praf de lemn inainte de laminarea fibrei de sticla, asa am facut si eu, pentru a obtine o culoare mai inchisa si pentru a elimina orice urma de apa din praful de lemn, l-am prajit putin intr-o tigaie. Am folosit pentru exterior, toata rasina, in straturi succesive, un kit ajunge cu prisosinta. Rezultatul este multumitor, desi inaditura se mai vede, nu e foarte deranjant.
Pana aici am ajuns deocamdata, urmeza sa ma ocup de interior imdiat ce o sa am bani pentru rasina si fibra.
Pentru a evita nepacerile legate de latimea tesaturii de fibra de sticla, v-as ruga foarte mult sa-mi spuneti, daca stiti, unde as putea gasi tesatura bidimensionala de fibra de sticla cu latime de minim 150cm sau ce altceva as putea folosi. De asemenea ma intrereseza ce trebuie pus in rasina pentru a putea fi folosita ca adeziv.

Am omis voit mutle din amanuntele constructiei, considerand ca ele apar destul de des in celelalte thread-uri privitoare la constructia de canoe. Totusi pentru cine doreste, ii stau la dispozitie cu orice amanunt.

Cateva poze: ImageShack Album - 26 images

Salut,
nu cunosc de unde se poate lua tesatura mai lata, dar din ce stiu eu nu e mare deranj sa pui doua benzi de latime normala care sa se petreaca pe fundul barcii, nu se va cunostea si va fi si putin mai rezistenta la abraziune. Rasina este un adeziv, cand se unesc suprafete din acelasi material cu ea sau cu lemnul; cu plasticul sau sticla nu adera.

As pune totsi fibra dintr-o singura bucata, poate stie cineva unde gasesc sau alte solutii. In ce priveste rasina mie mi se pare prea fluida pentru a o putea folosi caatare la lipitul copastiilor, puntilor, bancilor etc. Am inteles ca exista un agent de ingrosare "silica" parca ii spune, imi trebuie si pentru a realiza un chit pe care, in combinatie cu praful de lemn, il voi folosi pentru ranforsarea etravelor (proiectul domnului Gilpatrick nu prevede etrave din lemn)

Despre filler intreaba la Polydis ce au. Dupa slefuit trebuie sa-ti fi ramas ceva faina de lemn si epoxi, foarte buna pentru a face rasina epoxidica mai vascoasa, daca ai destula faina, nu mai trebuie filler.
Fibra dintr-o singura bucata nu-ti va folosi si oricum putin probabil s-o gasesti la noi, si eu am cautat. Daca suprapui pe fund, cum spunea si Bogdan, obtii un plus de rezistenta de care ai nevoie. Citeste mai jos in caz ca nu ti-e clar cum scoti o suprapunere curata
The Secret of Clean Fiberglass Joints

Fibra de sticla se pune suprapusa cativa cm, iar dupa intarire se slefuieste sa fie la nivel. Nu-ti face probleme, e sticla, deci transparenta. Cand vei da cu lac nu se va vedea nimic.

Rasina se combina de obicei cu mai multi agenti de ingrosare, in functie de necesitati:
1. faina de lemn (cernuta): pentru lipit (in diverse consistente) sau pentru filleturi structurale
2. silicati (ex: carb-o-sil): pentru lipit si filleturi structurale
3. micro-sfere / micro-baloane de sticla: pentru finisaje non-structurale, se prelucreaza usor mai apoi
4. fibra de sticla tocata: reparatii de tot felul la barci de fibra de sticla
6. grafit/cupru: protejat opera vie

Tu ai nevoie de faina de lemn numai, nu e cazul sa te complici cu alte materiale. Faina de lemn se combina de obicei in 2 grade de vascozitate: moale ca o smantana/mustar pentru lipit si mai tare (sa nu curga), ca un aluat moale, pentru fileturi structurale.

Va multumesc tuturor. Foarte utile atat linck-ul cat si sfaturile, acum ramane sa ma apuc de treaba dupa lunga si plicticoasa operatiune de slefuit interiorul.
Inca o intrebare, ce testura sa folosesc pentru interior? ma refer la grosime avand in vedere ca la exterior am folosit de 500, (mult mai groasa decat recomanda manualul) ar fi posibil sa nu mai pun deloc? eventual sa mai pun un strat mai subtire in exterior iar in interior sa dau doar o mana doua de epoxi?

Fibra la interior e responsabila pentru solicitarile din afara de ex sprijin pe o piatra cu risc de perforare, la exterior fibra este responsabila pentru solicitarile ce vin din interior. Ai folosit tesatura la ext sau impaslitura?

Am folosit tesatura bidimensionala de 500g/m la exterior. Inteleg ca trebuie totusi neaparat si la interior, de 300g/m ar fi suficient?

Cred ca este suficient, trebuie insa sa tii cont in primul rand de instructiunile de constructie. Alex 78 a facut o canoe si parca a scris undeva ce fibra a folosit.

Am folosit fibra de 160gr/mp sau pe acolo. Oricum sub 200. O ingreunezi cu 300.

As prefera sa fie mai degraba rezistenta decat usoara, o s-o folosesc pe Siret, Dunare si in Delta, in viitor sper sa-o dotez cu vela si flotoare ba chiar si cu un mic motor de cositoare, deci voi face ture lungi si rezistenta primeaza, este oare suficienta o tesatura de sub 200g/mp?

Pentru interior, da. Insa 500 gr/mp la exterior este prea mult.
Daca o fibra de 220gr/mp absoarbe 300 gr/mp rășină, cât absoarbe cea de 500? Aș merge pe 700 gr /mp. La o suprafată exterioara de 6 mp ar veni: 6 * (500 + 700)~ 8kg in conditiile unui strat de baza tot cu epoxy unde mai intra cel putin 1 kg. La interior pui mai putin si fibra mai subtire => alte 6 kg. In total 15 kg de fibra si epoxy la care mai adaugam inca vreo 5 kg de rasina pentru nivelare (consider ca nu vei lasa nodurile fibrei in relief). O sa iasa cam grea, mai ales daca pui si vreo 35-40 kg lemn, dar daca vrei rezistenta... Totusi e o canoe, chiar dacă are 50 și.. de kg
Zici ca vrei sa o folosesti pe Dunare, Siret? Daca pentru doi va fi greu, pentru unul va fi imposibil de păgăit. Sincer, eu o văd numai cu motor.

Asa cum am spus, am pus deja fibra de 500gr/mp la exterior am folosit un kit de epoxi de la Polidys deci 4.3 kg si cam 3 kg de fibra deci in total 7.5, sa zicem, nu-mi dau seama cat a avut coca pana sa o laminez, dar nu pare prea grea, sa zicem ca pana la copastii plus accesoriile celelalte ar ajunge la aprox 30 kg, optimist vorbind. Nu stiu cat ar putea cantari copastiile, jugul, bancile si puntile. Din lipsa de altceva, intentonez sa le fac din stejar. Am gasit la cineva ceva cherestea de trandafir si ma gandeam sa confectionez puntile din acest lemn. Poate sa-mi spuna cineva daca se preteaza trandafirul la asa ceva? Ce credeti ca pot face pentru a mai usura canoea?

klimm a spus:

Fibra la interior e responsabila pentru solicitarile din afara de ex sprijin pe o piatra cu risc de perforare, la exterior fibra este responsabila pentru solicitarile ce vin din interior. Ai folosit tesatura la ext sau impaslitura?

Click pentru a extinde...

E o canoe din placaj. Esti sigur ca nu vorbesti de foam core composites?

Unii recomanda un singur strat de 160 sau chiar mai subtire, pe exterior. Rolul fibrei e protectia superioara la obiecte ascutite, astfel incat apa sa nu ajunga la placaj si sa il putrezeasca. Structura de rezistenta e placajul. In fine, fiecare isi face cuirasat daca vrea. Doar nu o car eu in spate.

mihaif99 a spus:

E o canoe din placaj. Esti sigur ca nu vorbesti de foam core composites?

Unii recomanda un singur strat de 160 sau chiar mai subtire, pe exterior. Rolul fibrei e protectia superioara la obiecte ascutite, astfel incat apa sa nu ajunga la placaj si sa il putrezeasca. Structura de rezistenta e placajul. In fine, fiecare isi face cuirasat daca vrea. Doar nu o car eu in spate.

Click pentru a extinde...

Asta este un fel de "am venit sa va spun ca nu am nimic sa va spun "
Placajul este in alt film Mihaif99, raresul a construit o canoe din sipci de lemn, scrie destul de clar .
Si daca ar fi placaj, sa crezi ca eforturile de incovoiere dintr-o diafragma sunt preluate corespunzator de fetele placajului, este magulitor pentru placaj. Fibra de sticla se pune pe fete ca sa preia astfel de eforturi pt ca este inextensibila (in sensul folosit aici), incovoierea se transmite ca efort de intindere pe partea diafragmei opusa aplicarii fortei.

Nu-mi plac controversele dar daca asta duce la progres...

Fibra-lemn-fibra este un compozit, rolul structral al fibrei este acelasi ca la alte compozite, chiar daca miezul este ceva mai tare, respectiv, preia intinderile de la ext/int atunci cand apar, altfel ne-am face caiace strip fara fibra.
Nu neg rolul fibrei la treceri accidentale peste creste de piatra, daca ar fi doar asta, ar ajunge si ceva epoxi mai gros, cu grafit si ceva bilute de sticla (ok, diverse nume comerciale) .
Sa nu uitam ca una din grijile maxime dupa ce am pus fibra este sa nu slefuim direct ci sa punem inca unul sau doua straturi de epoxi peste slefuim si apoi din nou epoxi si finisaj , tocmai ca sa nu afectam integritatea fibrei care are in primul rand rol structural.
Am descris generic rolul structural al tesaturii de fibra, pe cele doua fete ale compozitului, ca omul sa judece el ce vrea sa faca mai departe.
Simplificat ar fi discutia despre o grinda I supusa la incovoiere, mai complicat putin, incovoierea diafragmelor supuse la eforturi de incovoiere dar si in planul lor.
Ca vorbesti de placaj Mihai, , Okoume de #4 cu miez de plop de la noi, are nevoie de fibra nu doar pentru rezistenta la abraziune ci si structural, eu nu as indrazni altfel . Chiar si daca ar fi vorba de #6, Okoume 100%, un strat de 160gr/m int/ ext la o canoe i-ar mari considerabil rezistenta la eforturi punctuale.

Acestea sunt argumentele mele. Daca gresesc sa ma corecteze cineva, nu vreau sa ramana treaba nelamurita, fiind prea importanta pentru toti constructorii de barci.

Si mie mi s-a parut mult 500 gr pe ext dar este deja pusa, deci ce sa mai necajesc omul cu ... "ce-ai facut!". Cel putin are o rezi la abraziune de invidiat si poate sa duca o vaca in canoe(transata) ca are bazele puse . Daca insa pe ceva repezis ce sfarseste intr- un cot al raului da cu laterala de ceva stanca, ciot submers, sau este tintuit de curent transversal intr-un stavilar, are nevoie de suficienta fibra pe interior care sa preia acel efort, nu doar abraziunea cizmelor pescaresti. La cate bare de fier netaiate de la constructii de poduri am gasit pe rauri sub oglinda apei, majoritatea privind in amonte, la cati piloni de pod submersi mai exista, nici 300 gr biaxial nu mi s-ar parea exagerat pe interior daca faci si rauri din Romania cu canoea.
@raresul, ceea ce am scris eu cu 300 gr, este retoric, in contextul dat de cele 500 gr pe ext. Cu asa canoe as face Buzaul la 80 mc/s la Nehoiu si m-as da de toate pietrele fara teama. Cred ca Vincentiu cu 220gr pe interior a reusit sa gasesca o cale de echilibru intre ce s-a facut si ce se mai poate face.

Si daca e strip e acelasu lucru.
Tehnic, epoxi pe ambele fete e suficient. Pardon... arhi-suficient
Insist, retorica cu eforturile, are rost numai in contextul foam core composites, de unde a si fost preluata probabil.
Iar ca sa folosesti placaj de 4 si sa adaugi fibra ca sa cresti rezistenta e hilar. Nu faci decat sa adaugi greutate, fara un beneficiu real. Foloseste direct de 6 si ai rezolvat problema. Daca nici asta nu e suficient, pune niste coaste. Placajul este extrem de rezistent la perforare. Ca sa cresti rezistenta ansamblului poti adauga alti membri structurali, coaste, crossmembers, care sa preia din eforturi.

Ce ne face pe noi sa ne simtim bine e irelevant. Fiecare are dreptul sa faca ce vrea si ce il face pe el sa se simta bine. Daca scopul constructiei e sa treci peste rebar-urile scufundate. imi cer scuze
Astept sa vad o canoe strip colapsata pentru ca a folosit fibra de 160 doar la exterior.

@ Mihaif99 intra tu pe kayakforum si explica toate astea constructorilor, sau celor de la CLC si altor comercianti de kituri, sunt curios ce raspuns o sa primesti.
Mihai,ma mira putin ca te rezumi la afirmatii si nu folosesti argumente in acesta dezbatere .O fi hilar pentru tine, ma intreb de cate ori ai lucrat cu placaj #4mm okoume cu miez de plop vandut in Romania? Eu am avut o parere buna despre el pana l-am testat intr-o aplicatie nu stiu cum e cel de 6 sau de acolo in sus, nu am facut barci. Incearca sa faci o pala de padela din acest placaj fara fibra si cu fibra pe ambele fete si sa vezi deja o diferenta, desi ai zice ca nu e mare lucru. Despre compozite nu stiu multe, cat am fost silit. Ce stiu stiu de pe la scoala unde am dat ceva examen despre diafragme candva prin 86-87 Nu invatam chiar totul de pe net
Daca insa ceea ce spun se aplica compozitelor si combinatia fibra-lemn -fibra este un compozit, nu inteleg cu ce argumente negi ceea ce spun eu, repet, argument nu afirmatii.

Domnilor hai sa nu ne certam ca nu e nevoie, toti aveti dreptate. Problema e ca nu in acelasi timp. Pe romaneste spus, arhitectul naval e responsabil de materialul de constructie si distributia lui.
La canoele si caiacele strip build sau din placaj fara osatura acoperirea cu epoxi armat cu fibra este necesara pe ambele fete deoarece lemnul e un material cu rezistenta unidirectionala (anisotropa pentru ingineri) si in lipsa acesteia obiectul colapseaza transversal. In acest caz fibra devine structurala, avem o grinda I. Acelasi principiu ca la constructia cu spuma, doar ca aici miezul are densitate mai mare. In cazul existentei osaturii transversale aceasta preia fortele de compresie si trebuie dimensionata corespunzator. Desi placajul teoretic are resistenta isotropa, la placajul de 4mm se specifica de obicei fibra pe ambele fete deoarece acesta are in mod normal doar 3 straturi de furnir si prezinta rezistenta doar biaxial (0/90). Placajul in 5 straturi deja este isotrop. La strip build e si mai complicat, sipcile au tendinta de miscare independenta, la canoe si mai complicat deoarece nu exista stabilitate de forma inerenta ca la un caiac puntat. Deoarece practica spune sa folosim un factor de multiplicare a rezistentei necesare de ordinul 3 (adica suporta de 3x fortele calculate) cel mai simplu este sa specifici fibra interior exterior. In plus mai apare o chestie foarte importanta: in constructia cu epoxi se vizeaza izolarea lemnului de influente exteriore pentru stabilizarea umezelii si a oxigenului. Multi designeri recomanda pentru asta acoperirea cu epoxi fara fibra. Chestia asta functioneaza bine doar la suprafete care nu sunt supuse unor torsiuni sau flambari, deoarece rasina epoxi nearmata este friabila. Doar compozitul armat cu fibra devine elastic (proprietate elementara a oricarui compozit armat, indiferent ca e beton armat sau plastic armat). Deoarece la strip build nu se poate garanta comportamentul unitar al panoului, rasina se armeaza cu fibra. Acest lucru mai are un beneficiu si anume controlarea grosimii stratului de epoxi. Cu cat acesta este mai gros cu atat este mai friabil si mai probabila aparitia de gauri si fisuri microscopice (asa numite pinholes si hairlines) iar urmarea este putregaiul uscat (asa numit dry rott).
Bineinteles ca exista si structuri unde epoxiul armat cu fibra de sticla este doar pentru impermeabilizare si abraziune iar fortele rezultate sunt preluate complet de alte materiale. Pentru asta insa constructia trebuie calculata de la inceput in acest fel.
Da se pot construi barci frumoase din placaj de 4mm fara fibra (vezi primele modele de Tornado) dar structura este calculata de la inceput pentru asta (scoateti puntea la acelasi Tornado sa vedeti ce grinda cu zabrele e pe dinauntru). Sa nu uitam ca marirea rezistentei pe suprafata data se face in compresie nu in tensiune (cupole, catarge cu straiuri si sarturi, etc.)

In cazul de fata si ca sa ajutam omul:
160g/m2 e deajuns la interior o sa preia toata compresia. Daca vrei tu sa fii cel mai linistit de pe lume pune 300 biaxial. Nu fa in nici un caz treburile interioare (copastie, banchete) din stejar. Stejarul e un lemn care lucreaza mult si se lipeste dificil cu epoxy. Poti sa le faci linistit tot din molid. Daca vrei musai un lemn mai rezistent poti folosi larice, frasin, douglasie sau chiar si salcam (desi si asta lucreaza mult), toate se gasesc in comert.

klimm a spus:

@ Mihaif99 intra tu pe kayakforum si explica toate astea constructorilor, sau celor de la CLC si altor comercianti de kituri, sunt curios ce raspuns o sa primesti.
Mihai,ma mira putin ca te rezumi la afirmatii si nu folosesti argumente in acesta dezbatere .O fi hilar pentru tine, ma intreb de cate ori ai lucrat cu placaj #4mm okoume cu miez de plop vandut in Romania? Eu am avut o parere buna despre el pana l-am testat intr-o aplicatie nu stiu cum e cel de 6 sau de acolo in sus, nu am facut barci. Incearca sa faci o pala de padela din acest placaj fara fibra si cu fibra pe ambele fete si sa vezi deja o diferenta, desi ai zice ca nu e mare lucru. Despre compozite nu stiu multe, cat am fost silit. Ce stiu stiu de pe la scoala unde am dat ceva examen despre diafragme candva prin 86-87 Nu invatam chiar totul de pe net
Daca insa ceea ce spun se aplica compozitelor si combinatia fibra-lemn -fibra este un compozit, nu inteleg cu ce argumente negi ceea ce spun eu, repet, argument nu afirmatii.

Click pentru a extinde...

Pai am intrat, m-am informat si concluzia e una, construim mai solid si mai greu decat e necesar. Ma mira la unul care a facut un curs de diafragme face apel la net. Esti inginer... felicitari . Asta nu te face specialist in nave, am dreptate? Ce specialitate ai facut?
In realitate toti facem apel la net, asa ca sa nu fim ipocriti.
Despre argumente, tu trebuie sa vii cu argumente. Nu sunt eu cel care afirma tot felul de lucruri despre rezistenta, whitewater, pinning, samd

Eu iti dau exemple de metode de constructie traditionale care nici nu viseaza la epoxy, cu atat mai putin fibra, si rezista de zeci de ani.
Storer a construit canoea aceea experimentala de 5.5 kg din strip de balsa, acoperita cu fibra de 20 sau 30 doar pe exterior. Altii au construit o canoe dublu din placaj de 6 mm la 20 kg... Deci se poate.
Nu stiu ce rost mai are Okoume, a carui principala calitate este ca e usor in detrimentul rezistentei la apa, daca le ingreunam apoi cu straturi groase de fibra.

Citate apartinand unor proiectanti:

===============================
Thus sheathings should be considered as basically cosmetic coverings; their intent is NOT to add strength. In fact, plywood is far stiffer than fiberglass. Hull strength comes from the plywood hull structure itself, and with proper design and construction, should prove more than adequate.
=================================


Q: Can I increase fiberglass thickness in order to get by with thinner plywood or compensate for lower quality plywood?

A: I don't know how this line of thinking evolved, but the question keeps coming up. Primarily it involves the fallacy that plywood is weaker than, and inferior to, fiberglass. Keep in mind that while fiberglass is strong in tensile strength, it is not very stiff. Conversely, plywood is actually stronger on a weight basis in both tension and compression. More to the point, the modulus of elasticity (stiffness) is actually much higher for plywood than fiberglass for the same thickness.

Then too, for some reason many who ask this question think fiberglass is lighter and will thus save weight. This myth is quickly dispelled when a piece of each material gets thrown into a pond of water and the fiberglass sinks like a stone while the plywood floats.

So the simple answer is that if you reduce plywood thickness and make up the difference with fiberglass laminate, you get not only a more flexible panel, but one that weighs a lot more. It will also add considerably to your cost and effort. And if this question is asked because thicker panels are not available, the answer is to use a double thickness of plywood rather than attempt to make up the difference with fiberglass.
==========================================

Resources
Method for fibreglassing large areas
Repairing damage to plywood and other light timber boats

Howdy Sean,

We have had really good results using very light woven glass cloth. It adds very little weight compared to the usual fibreglass cloth that people use on their boats and offers much the same protection.

Like some recommend 4oz or 6oz glass. We go way lighter – because it is easy to put on and saves a lot of weight.

I would recommend 2oz or less. !!

The plywood should be 6mm (1/4″). If you have the dollars make the main hull panels (2 sheets) from gaboon ply – it will knock about 1/4 of the weight off – good for carrying and reducing damage.

This Jarcat by Australian Ross Turner, a quite substantial boat uses 4mm (3/16″) ply with 2oz glass, showing that the recommendation for heavier glass is excessive for canoes and kayaks. The Jarcat sleeps four, sails fine and can motor at 10 knots with ease.

etc etc etc


PS Ma simt ca pe rapitori.ro cand incercam sa explic ca o barca cu 2 persoane merge cu aceeasi viteza si cu 2 si cu 4 cp, atat la "vale" cat si la "deal"

Pace! :noroc:

Mihai, ai intarit ceea ce-a spus Rumpi mai sus. La unele barci e adevarat ce spui, acolo sunt elemente de structura interna. La caiace/canoe trebuie pus fibra. Citatele de mai sus sunt de la Glen-L (Questions: Plywood boatbuilding) care au planuri de barci

Am construit si o barca (Argie 10, okume #6) si intr-adevar proiectantul nu recomanda fibra de sticla (Dudley Dix nu recomanda fibra nici la Didi 38 sau Didi 40!). Tot asa, barcile de la bateau.com sunt majoritatea in sistem composit, fibra+placaj+fibra.

Am construit si un caiac (WD14, okume #4) si proiectantul prevede fibra de sticla peste tot (ca majoritatea caiacelor) - exterior complet, puntea mai subtire, opera vie mai groasa + cockpit.

O zi faina tuturor!
:sail: