Crişul Repede

Crişul Repede, actor principal în regiunea Crişana, ar fi meritat demult un thread. Deşi este un râu cu debit nu prea însemnat şi mai ales plin cu tot felul de amenajări hidrotehnice care împiedică navigaţia, prezintă totuşi sectoare bine individualizate ce pot fi străbătute fără probleme cu caiacul. În plus este un râu frumos, care străbate zone de un real pitoresc ce surprind şi te umplu de încântare şi mai ales, aşa cum îi este numele, este un râu rapid, plin de vitalitate.
Profitând de vizita lui Gigi la Oradea şi de apetitul lui pentru o tură nautică, am ieşit pe apă cu Gringo şi Lady Ga Ga. N-a fost timp pentru o tură adevărată, dar ne-am fâţâit un pic la marginea oraşului stârnind protestele câtorva pescari care cred că dacă plătesc pentru permisul de pescuit, râul este a lor.

Ca de obicei, pozele sunt superbe. Dorin nu se dezice!
Si cu acest post mi-ai confirmat ceea ce mi-a spus candva un polonez, precum ca el a invatat la scoala ca romanii au fost un popor invadator! Ma bucur sa vad ca romanasii nostri din Tg. Mures au cucerit Oradea.
Bravo Gigi, tinem cu tine! :ahoy:

Revenind la jocul de şeptică, vă amintiţi replica tăioasă a Crocodilului: "umflă două!"? Am aceptat cu bucurie provocarea şi am "umflat prima carte". O plimbare plăcută pentru care îţi mulţumesc Dorine! Ramâne de "umflat" a doua carte. Ce zici de o tură pe Bega înainte de vernisajul lui Roz Avel? Punem caiacele pe maşini? La meteo proroceau temperaturi în creştere pe săptămâna viitoare....

Postez şi eu câteva mărturii (cu greu smulse memoriei telefonului meu) ale plimbării de ieri:


În cartier


In oraşul vechi


"Instantaneu" cu primăria...


Kiru şi flota de barje "flower power" de pe Criş


Vinovaţii pentru tulburarea liniştii pescarilor

Gigi, te rog nu mă ispiti!

Cine sunt "autorii" acelor gradini plutitoare?
Sunt ancorate?

ciby a spus:

Cine sunt "autorii" acelor gradini plutitoare?
Sunt ancorate?

Click pentru a extinde...

Asta primavara a aparut o "barja" cu flori frumoase. Ancorata in mijlocul raului de cablul ramas de la fostul pod de pontoane, parea o insula a miracolelor, atat era de colorata. Apoi au mai aparut inca doua. Nu stiam cum sa interpretez existenta celor trei microgradini pana ce a aparut un articol in ziarul local ce explica gestul. Cele trei insulite faceau parte dintr-un experiment de inventariere a gazelor. Se miza pe faptul ca izolate in mijlocul raului, cele trei microgradini cu florile lor colorate si chiar cu cateva lampi cu leduri ce functionau noaptea, vor atrage insectele. Se dadea chiar o cifra impresionanta a speciilor monitorizate acolo pana la acea data. Apoi arsita verii a decimat flora si cele trei ambarcatii si-au pierdut farmecul, pana ce o floarea soarelui s-a itit intr-una, ca un remember din primavara.

Bega, pe cand?

gigitolan a spus:

Vinovaţii pentru tulburarea liniştii pescarilor

Click pentru a extinde...

"Vinovatii fara vina"

Dorin, Gigi, tare fain ! Sa mai faceti !

Crişul Repede - prezentare generală

Crișul Repede izvorește din Muntii Apuseni, la o altitudine de 710m, mai exact din masivul Gilău, în apropiere de oraşul Huedin, judeţul Cluj. El curge către vest, trece în judeţul Bihor şi iese din ţară la 30km aval de municipiul Oradea, în raza localităţii Ciumeghiu, după un parcurs pe teritoriul României de circa 100km. Mai departe, până la vărsarea în Tisa, rămâne pe teritoriul Ungariei unde se numeşte Sebes-Körös. Împreună cu râurile Crişul Alb şi Crişul Negru formează “cele trei Crișuri”, cele mai importante râuri din regiunea Crişana, Crişul Repede fiind cel mai mare.


Deşi străbate zone cu un mare potenţial turistic şi peisagistic, râul nu este foarte atractiv pentru caiac datorită amenajărilor hidrotehnice. Pe de o parte, cei mai mari afluenţi (Valea Drăganului şi Valea Iadului) au propriile baraje ce le vămuiesc debitele, astfel că nici Crişul Repede nu are prea multă vlagă în lunile secetoase, pe altă parte pe cursul Crişului sunt trei mari baraje între oraşul Aleşd şi municipiul Oradea ce transformă acest tronson într-o înşiruire de lacuri artificiale cu oarecare potenţial pentru velism. Datorită acestor particularităţi, râul prezintă două sectoare distincte ce intră în atenţia iubitorilor de caiac: un sector montan desfăşurat pe 21km între localităţile Bulz şi Vadu Crişului şi unul de şes, de circa 30km între Oradea şi Ciumeghiu.

Daca mai sunt si alte date disponibile, latime min./max., adancime min./max., ar fi bine sa fie incluse aici si in alte posturi pentru celelalte ape si cursuri de ape; Unii cu navigatia reala, altii cu cea virtuala si cultura generala, ca asa-i pe barcaholic.ro.

Traseul 1: Bulz-Vadu Crişului, 21 km

Prezentare:
Sectorul Bulz - Vadu Crişului este un parcurs montan, într-o zonă de defileu, foarte spectaculos, nu doar peisagistic, ci şi din punct de vedere sportiv.

Perioada:
Din păcate în lunile calde debitul râului lasă de dorit astfel că pentru satisfacţii maxime, cea mai bună perioadă este luna mai, când precipitaţiile şi topirea zăpezilor din bazinul hidrografic îi dau râului un aspect năvalnic, în concordanţă cu numele cel poartă.


Acces:
Sectorul în discuţie se găseşte cam la distanţă egală (circa 100km) de oraşele Cluj Napoca şi Oradea, ce sunt astfel principalele puncte de acces. Datorită îngustării văii Crişului în sectorul de defileu, doar calea ferată urmează râul în lungul lui, accesul auto fiind posibil din şoseaua europeană E60 (Cluj-Oradea) pe drumurile judeţene ce leagă această arteră de localitatea din amonte (Bulz – derivaţie din E60 în Bucea), respective aval (Vadu Crişului – derivaţie din E60 în Topa de Criş).

Pericole:
Pe această porţiune este suficientă o simplă recunoaştere pe Google Earth. Obstacolele (stânci, arbori înţepeniţi în albia râului, baraje) sunt vizibile de la nivelul apei şi uşor de evitat. În extrem, în cazul unei răsturnări, înotul nu prezintă pericol, râul nefiind adânc. Există un singur obstacol permanent reprezentat de un baraj ce trebuie depăşit pe mal, la circa 3km aval de conflueţa cu Valea Iadului, în raza localităţii Lorău. Alte pericole sunt doar crengile joase ale arborilor de pe mal (în eventualitatea în care din neatenţie se ajunge în raza lor) şi uneori copiii din colonia de romi din raza localităţii Bălnaca ce uneori aruncă cu pietre după ambarcaţii de la înalţimea podului ce traversează Crişul.

Adâncimi:
Deoarece în acest sector debitul râului este variabil, nu se pot da date certe asupra adâncimilor. Orientativ însă, pentru adâncimi minime putem spune că în lunile secetoase există vaduri în care eşuează chiar şi caiacele iar pentru adâncimi maxime că aceste porţiuni sunt scurte (cineva spunea că pe Criş nu trebuie sa şti să înoţi: îţi ţii respiraţia două-trei secunde şi curentul te duce la apă mică).

Tip de peisaj:
Peisaj de defileu cu versanţi împăduriţi sau stâncoşi, cu faleze înalte la baza cărora râul sapă surplombe, cu poduri sau punţi suspendate pe cabluri, cu guri de peşteră şi cale ferată dealungul râului.


Jurnalul unei ture de rafting pe această porţiune: http://www.barcaholic.ro/f2/marinari-pe-submarin-1113-3.html#post17305

Traseul 2: Oradea – Ciumeghiu, 30km

Prezentare:
Sectorul Oradea - Ciumeghiu este un parcurs de şes, într-o zonă frumoasă de luncă, cu sectoare alternante, când repezi, când line şi chiar cu apă cvasistătătoare în zona excavaţiilor aferente balastierei din Sîntion.

Perioada:
Pentru caiac râul are suficient debit ca să poată fi parcurs în orice perioadă a anului.


Acces:
Lansarea se poate face de pe malul drept, în zona industrială a oraşului cu acces auto din şoseaua Oradea – Borş, în zona magazinului Kaufland. Ieşirea se poate face la podul din Ciumeghiu cu acces auto pe drumuri judeţene.

Pericole:
Pe această porţiune este suficientă o simplă recunoaştere pe Google Earth, obstacolele (baraj, picioare de pod, sălcii) fiind vizibile din timp de la nivelul apei şi uşor de evitat. În cazul unei răsturnări înotul nu prezintă pericol, râul nefiind năvalnic iar malurile accesibile. Există un singur obstacol permanent reprezentat de un baraj ce trebuie depăşit pe mal, în zonă localităţii Tărian, reprezentat de priza de apă cu acelaşi nume cu capacitatea de 6 mc/s prin care se asigură alimentarea cu apă a pescăriilor Cefa şi Tămaşda, pe Canalul Colector.


Adâncimi:
Fiind vorba despre un râu neregularizat, nu se pot da date certe asupra adâncimilor. Orientativ însă, în acest sector nici chiar în lunile secetoase nu există vaduri în care caiacele să eşueaze, în timp ce în zona excavaţiilor din raza balastierei Sîntion şi la barajul prizei de apă Tărian apa poate depăşi înălţimea unui stat de om.

Tip de peisaj:
Peisaj caracteristic de luncă, cu păşuni, cu dumbrăvi, cu pescari din satele învecinate, cu păsări de baltă, cu poduri şi punţi suspendate pe cabluri cu clădiri industriale ce se profilează în zare, uneori cu resturi eteroclite rămase pe maluri în urma viiturilor.

CrocodiluDiluDilu a spus:

Prezentare:
Sectorul Oradea - Ciumeghiu este un parcurs de şes, într-o zonă de frumoasă de luncă, cu sectoare alternante, când repezi, când line şi chiar cu apă cvasistătătoare în zona excavaţiilor aferente balastierei din Sîntion.

Perioada:
Pentru caiac râul are suficient debit ca să poată fi parcurs în orice perioadă a anului.

Acces:
Lansarea se poate face de pe malul drept, în zona industrială a oraşului cu acces auto din şoseaua Oradea – Borş, în zona magazinului Kaufland. Ieşirea se poate face la podul din Ciumeghiu cu acces auto pe drumuri judeţene.

Pericole:
Pe această porţiune este suficientă o simplă recunoaştere pe Google Earth, obstacolele (baraj, picioare de pod, sălcii) fiind vizibile din timp de la nivelul apei şi uşor de evitat. În cazul unei răsturnări înotul nu prezintă pericol, râul nefiind năvalnic iar malurile accesibile. Există un singur obstacol permanent reprezentat de un baraj ce trebuie depăşit pe mal, în zonă localităţii Tărian, reprezentat de priza de apă cu acelaşi nume cu capacitatea de 6 mc/s prin care se asigură alimentarea cu apă a pescăriilor Cefa şi Tămaşda, pe Canalul Colector.

Barajul Tărian
foto: Fred​

Adâncimi:
Fiind vorba despre un râu neregularizat, nu se pot da date certe asupra adâncimilor. Orientativ însă, în acest sector nici chiar în lunile secetoase nu există vaduri în care caiacele să eşueaze, în timp în zona excavaţiilor din raza balastierei Sîntion şi la barajul prizei de apă Tărian apa poate depăşi înălţimea unui stat de om.

Tip de peisaj:
Peisaj caracteristic de luncă, cu păşuni, cu dumbrăvi, cu pescari din satele învecinate, cu păsări de baltă, cu poduri şi punţi suspendate pe cabluri cu clădiri industriale ce se profilează în zare, uneori cu resturi eteroclite rămase pe maluri în urma viiturilor.

Crişul repede aval de Oradea (zona industrială)

Zona confluenţei cu pârâul Peţa

Râul în iulie

Zona Sîntion, amonte de balastieră

Istorie: pod arhaic în zona Girişul de Criş - azi nu mai există fiind luat de apă în anul 2006

Mal cu pescari

Îmbarcare aval de barajul Tărian

Prin luncă​

Click pentru a extinde...

Thumbs up om de litere si fotografii!

Legenda Crişurilor

Legenda spune cã demult, pe când oamenii şi uriaşii trãiau împreunã, jos, în câmpie, trãia un crai lacom dupã aur care a auzit cã în munţii dinspre rãsãrit ar fi o minã de aur foarte mare. Dar locul unde se afla aceasta nu-l ştia un bãtrân şi cei trei fii ai sãi. Craiul a pus soldaţii sã-i prindã, i-a închis şi i-a bãtut, doar, doar v-a afla de la ei unde este comoara. Bãtrânul a murit în chinuri, dar nu a divulgat secretul cel mare. Feciorii, înspãimântaţi, au hotãrât sã destãinuie locul şi sã scape cu viaţã, sã poatã rãzbuna moartea bãtrânului lor tatã. Au pornit ei spre soare-rãsare, spre locul minei de aur, cu paşi nesiguri, însoţiţi de soldaţii de pazã. Dupã trei zile şi trei nopţi de mers istovitor, cei trei tineri nu s-au mai înţeles în privinţa drumului de urmat, fiecare arãtând altã cale. Feciorul cel mare zicea cã trebuie ţinut drumul spre rãsãrit, ceilalţi doi drumul bun ar fi mai la miazãzi. Fiind iute din fire, fratele cel mare s-a supãrat pe ceilalţi doi şi a pornit val-vârtej încotro gândea el cã e bine, însoţit de o parte dintre soldaţii craiului. Mijlociul, un flãcãu bãlan, şi mezinul, un bãieţandru oacheş, au apucat-o spre miazãzi. Dar dupã un timp, fratelui mai mic i s-a pãrut, totuşi că fratele cel mare a avut dreptate şi a luat-o şi el spre soare-rãsare. Au rãtãcit ei aşa, însoţiţi de soldaţii craiului, multe zile şi nopti în cãutarea bãii de aur. În cele din urmã, feciorul care apucase spre miazãzi a dat în munţi peste comoarã. Dar în clipa în care vrut s-o arate soldaţilor, a ieşit din baie Vâlva Comorii l-a fermecãt, prefãcându-l în stanã de piatrã, iar pãmântul cãlcat de picioarele lui apã curgãtoare. La fel a fãcu şi cu ceilalţi doi fraţi ai sãi, ca aceştia sã nu poatã gãsi niciodatã comoara. Nici soldaţii nu au avut o soartã mai bunã, Vâlva Comorii transformându-i în ape mici repezi curgãtoare. Aceasta este povestea celor trei cãutãtori ai bãii de aur care au devenit Crişul Repede, cel iute din fire, Crisul Negru, cel oacheş, şi Crisul Alb, cel bãlan, şi a soldaţilor crãieşti care-i însoţeau, deveniţi, de asemenea, crişuri. Ca orice legendã, şi aceasta are un sâmbure de adevãr. Crişurile, îndeosebi cel Alb, îsi au izvoarele în zona zăcămintelor de aur ale Apusenilor şi au o directie de curgere de la est la vest, Crişul Alb şi cel Negru confluând în Crişul Dublu, care apoi îşi uneşte apele cu cel Repede, formând Crişul Triplu sau Crişul Comun.

Frumoasa prezentare.Trebuie sa parcurgem si noi aceste trasee,daca se poate, condusi de Chiru:banana:

geza a spus:

Frumoasa prezentare.Trebuie sa parcurgem si noi aceste trasee,daca se poate, condusi de Chiru:banana:

Click pentru a extinde...

Asta este ideea! Sunteti invitatii mei! Daca ati urmarit postarile mele ati vazut ca saptamana trecuta am abordat Tisa. Voi incerca sa inventariez toate cursurile de apa si lacurile navigabile ce ar putea fi abordate in timpul limitat al unui weekend, in asa fel incat traseele sa fie deja documentate iar la vara sa ne transmitem invitatii de genul: hai sa facem poimaine traseul 2 pe Crişul Repede. M-ar bucura daca s-ar mai gasi şi alţi pasionati care sa documenteze traseele navigabile din zona lor (ex: Mureş, Bega, Someş, Timiş, Arieş, Târnava etc.). Consider că în cele două postări cu trasee am atins principalele informaţii de interes, mai puţin două aspecte foarte importante ce asupra cărora va trebui să revin: punctele de lansare şi ieşire din apă (inclusiv cu locul de parcare) şi facilităţile de revenire în amonte, la maşini, atunci când acestea există (ex: cu trenul).

simba_the_sailor a spus:

Daca mai sunt si alte date disponibile, latime min./max., adancime min./max., ar fi bine sa fie incluse aici si in alte posturi pentru celelalte ape si cursuri de ape; Unii cu navigatia reala, altii cu cea virtuala si cultura generala, ca asa-i pe barcaholic.ro.

Click pentru a extinde...

Îmi aduc aminte că acum 20 de ani căutam date asupra Mureşului, urmând să plecăm în prima coborâre cu pluta. Bineinteles, cele mai importante informaţii credeam că se referă la adâncime. Cât e de adânc Muresul? Culmea, la biblioteca din Cluj am găsit o lucrare complexă care printre altele cuprindea zeci de pagini cu tabele de adâncime dealungul râului. Am jubilat fericit până ce am realizat ca-mi vor fi inutile. Chiar sa fi luat cartea "la bord", cu ce m-ar fi ajutat? Cateva luni mai tarziu, pe râu, mi-am dat seama cum ştim noi, oamenii de azi, să complicăm apa caldă. În mare, cam atât ne interesează, dacă e pericol să zgâriem caiacul şi dacă trebuie să înotăm sau mai bine să avem ceva papuci în picioare, în caz de răsturnare.

CrocodiluDiluDilu a spus:

...Chiar sa fi luat cartea "la bord", cu ce m-ar fi ajutat? Cateva luni mai tarziu, pe râu, mi-am dat seama cum ştim noi, oamenii de azi, să complicăm apa caldă...

Click pentru a extinde...

Coborarea cu pluta s-a transformat in aventura fara pluta? Titanic

Nu e prima data cand constat ca socialismul a distrus ideea de barci si de navigatie. O fotografie veche gasita pe net certifica faptul ca in trecut, pe Crisul Repede se practica agreementul nautic si nu cu pluta sau alte incropituri, ci cu ambarcatii elegante.


Sursa: O insul

mi se pare mie sau vad un crocodil sub pod, într-un caiac ?