In primul rand salut Horea si la multi ani. Abia astept sa mai facem un sejur la vara la Slava Cercheza, dar la odihna, ca m-am saturat de munca in deplasare
. Dar parca vezi ca ne pune Lari la treaba sa-l ajutam sa-si ridice atelierul.
Poate ne mai auzim si mai povestim, sau poate chiar dam o tura in gashca prin balta cand se incalzeste (am si eu o barcuta ca a ta).
@pubert: daca inca n-ai inteles, barca va glisa la turatii mici atunci cand e putin incarcata, si va avea nevoie de turatii mari la motor cand incarcarea se apropie de limita superioara.
Sa mergem pe exemplul de mai sus, cu motorul de 25 CP: presupunem ca greutatea barcii, motorului si carburantului e de 200 kg.
- Daca esti singur in barca, vei ajunge sa zicem la aproape 300 kg cu totul. Facand raportul 300 kg / 25 CP, ne rezulta 12 kg / cal putere, adica un raport performant de tipul celui sugerat de Horea. In acest caz, barca fiind usoara, va glisa la o turatie mica. Dar aceasta turatie depinde de pasul elicei, de unghiul de stelaj (deadrise), de asieta, de vant, valuri, curent etc etc, motiv pentru care nu poate cuantifica nimeni ca va fi de 40, 50 sau 60 % din turatia maxima. Depinde foarte mult de arhitectura barcii.
- Daca sunteti 4 oameni sau 3 oameni plus ceva bagaje, veti ajunge in jurul greutatii de 300 kg, pe langa cele 200 ale barcii si motorului. Raportul devine deci de 20 kg / cal putere, care este raportul necesar pentru o glisare decenta in conditii de barca incarcata. In acest caz turatia necesara va fi semnificativ mai mare, din urmatoarele motive:
1. rezistenta de frecare marita, cauzata de cresterea suprafetei udate
2. rezistenta de val crescuta, cauzata de pescajul marit si dislocarea unei cantitati mai mari de apa
3. portanta necesara scoaterii barcii in glisare va creste proportional cu greutatea incarcaturii adaugate.
Exista foarte multe variabile atunci cand se alege motorizarea optima la o barca.
Multa lume neglijeaza aspectul cel mai important, anume arhitectura optimizata pentru modul de folosire a barcii. Cel mai elocvent exemplu il constituie barcile de tip Laguna, Lotus, Nufar, Golf etc, barci care nu au stabilitatea dinamica necesara pentru a glisa in siguranta cu motorizari mai mari. O barca autentica de glisare va avea unghiul de stelaj (deadrise) optimizat, unghiurile etravei - orizontal si transversal - la fel optimizate pentru conditiile de navigatie dorite. Se neglijeaza de catre neinitiati si alte caracteristici, precum unghiul oglinzii, distributia greutatilor in barca pentru obtinerea centrului optim de greutate etc etc.
Pana la urma cel mai important lucru este obtinerea asietei optime la glisare fara artificii gen trim tabs sau hidrofoil, moment in care stim deja ca avem o barca bine echilibrata si deci dpdv hidrodinamic se va comporta optim.
Pe de alta parte, foarte putini barcagii acorda atentie raportului de transmisie in cizma, corelat cu pasul elicei, iar acestea optimizate si pentru arhitectura barcii, si pentru incarcarea si viteza dorite. Daca ar fi dupa mine, asa cum se fac calculele pentru motorizare, elice, transmisie etc la navele mari, comerciale, la fel de strict ar trebui facute si la barci, daca vrem sa obtinem randament maxim. Pentru asta insa e nevoie de oameni de specialitate, forumurile fiind doar instrumente de comunicare la modul general.
Sper ca prin ceea ce am scris am aratat o fractiune infima din complexitatea obtinerii unei motorizari adecvate la o barca glisoare optimizata dpdv economic. Mai departe depinde de experienta acumulata de barcagiul respectiv, alaturi de norocul de a gasi pe cineva cu adevarat priceput in aceste chestiuni.
Dpdv personal, sunt bucuros ca am avut ocazia sa invat foarte multe si la scoala de nave, dar si de la alti barcagii foarte priceputi, precum Horea, Adi Fritz si alti cativa baieti exceptionali, carora le multumesc si cu aceasta ocazie.