Ecourile unui sarut... 2018

DoiNomazi

Seasick & Grumpy
"Echoes of a Kiss" - 2018

https://vimeo.com/300068784

While some plans work well to the smallest details and other plans are completely derailed by unforseen circumstances, adaptability and teamwork remain the only means to move forward.

We visited “Bluie East Two”, a former US Army base from World Wor II located in East Greenland, in 2014 and four years later, in 2018, we decided to retrace our steps and find the echoes of a kiss shared at the Blue Hut.

The endeavor reminded us how precious the time we spend together is and how important it is to embrace graciously whatever nature, or fate, throws at you.

We tried to balance the magical solitude of Greenland with a fast paced road trip through Iceland.

Thank you for taking the time to come along and share the glimpses of our 167 minute long video diary.

Please, don't forget to click on the "HD" letters and choose the 1080p for the best viewing quality.
 
Florio;bt696 a spus:
Super producție! Am vizionat abia prima oră de film profe” :D


Cand spui “super productie”, banuiesc ca te referi la lungime... :)

Multumesc mult pentru timpul acordat vizionarii. Sunt curios ce impresie iti va lasa pana la sfarsit...
 
bravo Nomazilor ...impresionant filmuletul ...si aventura.... fericire pura....mai dati-o si voi pe romaneste macar in scris... felicitari inca o data
 
waterspider;bt701 a spus:
bravo Nomazilor ...impresionant filmuletul ...si aventura.... fericire pura....mai dati-o si voi pe romaneste macar in scris... felicitari inca o data

Multumim mult pentru vizionare si mesaj.

Ai dreptate in privinta limbii romane. Am incercat intodeauna sa postez exclusiv in romaneste pe forumurile romanesti, ba chiar incerc sa utilizez cuvinte romanesti si nu neologismele mai proaspete, dar atunci cand am anuntat prima data filmul, n-am mai avut rabdare sa compun un text potrivit in romaneste. Mea culpa, a propos... :)

Aventura a fost un pic mai domesticita de data asta, pentru ca n-a fost sa fie sa pluteasca si kayak-ul cel rosu la fel ca cel alb... :) Oricum, pentru noi cele sase zile de solitudine la locul de confluenta a celor trei ghetari au fost deosebite si ma bucur foarte mult daca imaginile au reusit sa transmita acea stare si celor pentru care salbaticia are o valoare la fel de mare ca pentru noi.

Este greu de descris in imagini, sau cuvinte, starea de exceptie oferita de izolarea “la marginea infinitului”... unde ai timp si mai ales loc sa te cobori in adancurile eu-lui. In cazul nostru am coborat impreuna, tinandu-ne de mana... :)

Sarbatori Fericite si toate cele bune.
 
Ultima editare:

Back
Sus