• Confectionarea matriţelor din poliesteri armati cu fibră de sticlă

    Articol realizat de sc Polydis srl

    Matriţele din poliesteri armati cu fibră de sticlă pot fi folosite pentru procedee de fabricaţie diferite. Aplicarea cea mai des folosită este fabricarea pieselor manual sau cu masini combinate de tocat si aplicat fibra (polispray). La construirea unei matriţe este importantă experienţa celui care lucrează şi se recomandă alegerea cu atenţie a materiilor prime ce asigură calitatea matriţei pe termen lung.



    1.1. Construcţie model (master)

    Primul pas īn construcţia matriţei este fabricarea modelului. Poate fi prototip sau special construită din lemn, ghips, metal sau alte materiale ce nu pot fi atacate de stirenul monomer. Modelul trebuie să aibe stabilitate dimensională bună şi suprafaţa trebuie să fie de o calitate cel puţin la fel de bună pe cāt se doreşte piesa finită.

    Tratamentul suprafeţei include ceruire, sablare, lăcuire şi lustruire.

    Lăcuirea este importantă dacă modelul este făcut dintrun material poros precum lemnul sau ghipsul, unde este nevoie de mai multe straturi.

    Cānd se chituieşte şi se lăcuieşte, este important să se folosească materiale rezistente la stirenul monomer. Cele mai bune sunt cele pe bază de poliester. Majoritatea chiturilor şi lacurilor ce se usucă la aer sunt atacate de stirenul monomer şi trebuiesc protejate de un strat de demulant aplicat cu atenţie, de exemplu, alcoolul polivinilic.

    Cānd pregătiţi suprafaţa matriţei, este important să nu lăsaţi urme precum zgārieturi, deoarece acestea se vor vedea pe suprafaţa piesei finite. Urmele de pe suprafaţa piesei pot fi relativ uşor de īndepărtat, dar cele de pe suprafaţa matriţei rezultate din ieşirile īn relief de pe model pot fi foarte greu de corectat după ce matriţa este gata.

    Modelul trebuie, de asemenea, adaptat procedeului specific folosit la realizarea matriţei.

    Aceasta īnseamnă că materialul de etanşare, marginile, aşezarea, trebuiesc modelate şi suprafaţa tratată ca pentru restul modelului.

    Cānd modelul este gata şi suprafaţa finisată, se lăcuieşte si se lasă să se usuce cel puţin o săptămānă. Apoi modelul trebuie tratat cu agenţii de demulare necesari.

    Īntāi aplicaţi multă ceară de demulare īn straturi subţiri şi netede folosind un burete. Lucraţi ceara īn cercuri mici, īn secţiuni de 25 - 30% şi timp limitat. Lustruiţi imediat, ca ceara să nu se usuce, folosind hārtie specială sau finet. Schimbaţi-le frecvent. Ceruirea trebuie făcută īn 4-5 straturi cu interval de minim trei ore īntre, pentru uscarea fiecărui strat. Ultimul strat de ceară trebuie lăsat la uscat cel puţin 12 ore.

    Următorul pas este aplicarea stratului de demulant lichid, adica alcool polivinilic, folosind o bucată din piele de căprioară, weltex sau alte materiale similare. Materialul trebuie să fie saturat cu alcool polivinilic şi apoi stors cu atenţie. Stratul se aplică prin spălarea suprafeţei cu o cārpă udă, prin mişcări ample astfel īncāt să se formeze un strat subţire.



    1.2. Aplicarea gelcoatului de matrita


    Gelcoaturile sunt create pe baza de răşini poliesterice nesaturate selectate pentru a obţine HDT ridicat. Această caracteristică va permite realizarea unui mare număr de piese pe aceeaşi matriţă. Aceste gelcoaturi sunt gata de utilizare după ce se adaugă procentul corespunzător de intaritor (peroxid de metil etil cetonă = MEC).



    Se recomandă citirea cu atenţie a instructiunilor de utilizare īnainte de īnceperea lucrului. O slabă aplicare a acestuia poate duce la rezultate nedorite.

    Aplicarea gelcoatului se face cu o pensula cu par lung si moale; primul strat de 0,35 mm +/- 0,05 mm īn cel puţin două treceri (ideal trei treceri).

    Lăsaţi gelcoatul să se usuce 2 minute īntre fiecare trecere;

    Un strat mai gros de 0,5 mm provoacă deformări, fisuri sau aspect necorespunzător;

    O grosime mai mică de 0,3 mm provoacă o īntărire incompletă ce se manifestă prin luciu insuficient, lipsa strălucirii, fisuri şi observarea fibrei de sticlă.

    Lăsaţi stratul de gelcoat să gelifieze (contact lipicios fără transfer de material)



    1.3.Īntărirea gelcoatului de matriţă

    Se recomandă controlarea timpului de gel, īnainte de utilizare. Acesta poate suporta variaţii īn funcţie de temperatura din atelier, umiditatea din atmosferă, valabilitatea gelcoatului, tipul de peroxid organic folosit; o scădere a temperaturii īn atelier va cauza o creştere a timpului de gel, deci si o creştere a durităţii Barcol mai lentă. Temperatura recomandată este de 18-23 gr.C.

    Nu utilizaţi mai mult de 3% catalizator; va apărea contracţie suplimentară şi autodemulare.

    Nu folosiţi mai puţin de 1,2% catalizator; va cauza slaba polimerizare.



    1.4. Sfaturi / Puncte cheie

    Gelcoatul trebuie amestecat īnainte de utilizare (10 minute pentru 24 ore). O amestecare excesivă va provoca scăderea vāscozităţii, mărind riscul de curgere, pierderea de stiren şi formarea porozităţilor.

    Gelcoatul va fi amestecat īn adāncime şi la suprafaţă, evitānd turbulenţele.

    Nu amestecaţi niciodată gelcoatul folosind aer comprimat. Această metodă nu este eficace şi prezintă riscul poluării cu stiren monomer.

    Nu adăugaţi nimic altceva īn gelcoat īn afară de peroxid de metil etil cetonă īn procentul necesar.



    1.5.Precauţii

    Utilizarea gelcoatului de matrita este obligatorie pentru a obţine o suprafaţă fără greşeală, lucioasă şi durabilă.

    Operatorul trebuie să urmărească şi să controleze strict procedurile de aplicare. Un mare număr de greşeli nu apar decāt după demulare şi sunt cauzate de nerespectarea normelor de utilizare:

    • lucraţi pe o preformă curată, netedă şi fără pori. Utilizarea unui strat de finisare sau de lac este recomandată.
    • asiguraţi-vă că ustensilele de lucru sunt īn stare bună de utilizare.
    • după cāteve zile de neutilizare, gelcoatul de matriţe pare foarte vāscos. Se recomandă a fi amestecat (o dată pe zi). O amestecare slabă este inutilă, chiar cu efecte negative (porozităţi, curgeri,....).
    • dupa folosire īnchideţi recipientul de gelcoat.
    • la aplicarea unui strat, acoperiţi īntreaga suprafaţă īn interval de 5 min. Succesiunea sau juxtapunerea straturilor provoacă o reticulare heterogenă a filmului, cauzānd nereguli .
    • nu reduceţi niciodată cantitatea de gelcoat de matriţă adăugānd alti substituenti (acetonă, etc.).
    • fiţi sigur că peroxidul organic s-a īncorporat omogen īn gelcoat. Nerespectarea acestui lucru duce la apariţia problemelor de īntărire ce se manifestă prin vizibilitatea fibrelor, autodemulare, etc.
    • verificaţi grosimea gelcoatului umed aplicat. O grosime insuficientă īnseamnă vizibilitatea fibrelor de sticlă, deformare după īntărire şi apariţia fisurilor.
    • evitaţi formarea bulelor de aer. Acest fenomen provoacă porozităţi.
    • proiectaţi un strat de gelcoat de 0,35 mm. pe o placă de sticlă. Verificaţi prezenţa sau absenţa porozităţilor. Acest test se recomandă īnainte de proiecţia (aplicarea) gelcoatului pe preformă.
    • īn timpul proiecţiei, evitaţi mişcări bruşte, acest lucru putānd provoca discontinuităţi īn aplicare.
    • nu aplicaţi niciodată gelcoat pe alcool polivinilic umed (īntărire incompletă).
    • controlaţi umiditatea.
    • utilizaţi gelcoatul catalizat īn perioada de utilizare.



    2. Laminatul de suprafaţă

    Primul strat ranforsat constă īntrun voal de suprafaţă, plus un strat de fibră tocată (stratimat) de 300 g/mp, pudră. Trebuie aplicat imediat după ce stratul de gelcoat s-a īntărit bine(intre minimum 3 ore si pana la maximum 6 ore).

    Folosiţi o răşină poliesterică specială pentru matriţe cu adaosul recomandat de intaritor. Nu amestecaţi mai multă răşină decāt puteţi folosi īntro perioadă de 20 min.

    Aplicaţi răşina peste gelcoat-ul īntărit prin spray-ere sau cu o pensulă, sau un roller din piele de miel. Trebuie aplicat un strat gros şi neted, dacă se poate dublu īn greutate faţă de ranfort. Primul strat de voal de suprafaţă se umectează cu răşină şi trebuie presat astfel īncāt să urmeze conturul modelului fără straturi duble, cute sau zgārieturi.

    Aşteptaţi cam 2 min.şi lăsaţi ranfortul (fibra de sticlă) să se impregneze de la bază, īnainte să īncepeţi laminarea cu un roller de metal pentru o impregnare totală a ranfortului, forţānd astfel aerul să iasă. Folosiţi o pensulă densă pentru locurile īnguste (greu accesibile) sau pentru colţuri. Impregnarea primului strat trebuie făcută cu mare atenţie pentru a evita formarea bulelor de aer.

    Dacă stratul de rasina poliesterica de după gelcoat nu este suficient pentru a acoperi complet suprafata fibrei, se mai aplică răşină pe suprafaţa matului, dar se recomandă evitarea acestui lucru deoarece aerul poate pătrunde uşor īn suprafaţă şi este mai greu de eliminat.

    Nu īncercaţi să obţineţi un conţinut ridicat de fibră de sticlă din primul strat, ci realizaţi o laminare netedă, fără bule de aer.

    Deformările de pe matriţă trebuie corectate cu atenţie astfel īncāt să nu rămānă zone de răşină neranforsată. Pentru colţurile ascuţite sau marginile matriţelor demontabile, puteţi aplica fibre de roving (fir) bine impregnate, īnainte de aplicarea matului.

    După ce primul strat este complet impregnat, trebuie lăsat să geleze. Cānd laminatul este īncă umed, marginile trebuiesc nivelate cu un cuţit ascuţit. Repetaţi pentru fiecare strat. Astfel, nu va trebui să nivelaţi marginile matriţei cu discul abraziv. Cānd construiţi modelul, curăţaţi marginile pentru a facilita egalizarea. După egalizarea marginilor lăsaţi primul strat să se usuce peste noapte.

    Următoarea zi verificaţi cu atenţie laminatul ca să nu aibă bule de aer. Dacă acestea există totuşi, după impregnare, trebuie curăţate cu un cuţit pentru a putea fi umplute cu răşină din stratul următor. Se impune din nou atenţie īn special pentru colţuri şi margini. De asemenea, īndepărtaţi prin tăiere sau prin şlefuire orice proieminenţă, astfel īncāt suprafaţa să fie complet pregătită pentru aplicarea stratului următor.

    Folosiţi aceeaşi metodă pentru a lamina cel de-al treilea strat, doar că aici veţi folosi stratimat de 450 g/mp. Īmbinarea īntre bucăţile de stratimat din acest strat şi din cele următoare trebuie făcută cu o suprapunere de 50 mm.

    Al treilea strat laminat se va lăsa de asemenea la uscat peste noapte. Nu uitaţi să nivelaţi marginile.

    Repetaţi la următoarele trei straturi folosind stratimat de 450 g/mp, si lăsānd fiecare strat la uscare peste noapte, după ce aţi egalizat marginile.

    Pentru a-i conferi matritei o rezistenta sporita, trebuie aplicat si un strat de tesatura de 500 g/mp.

    Ultimul strat va fi tot de stratimat de 450 g/mp,

    Stratul de suprafaţă al matriţei este acum gata şi trebuie să fie format din

    • gelcoat,
    • un mat subtire,
    • un mat de 300 g/mp,
    • patru straturi de mat 450 g/mp,
    • un strat de tesatura de 500 g/mp,
    • un strat de mat 450 g/mp, avānd o grosime totală de aproximativ 7 mm
      (0,35 + 0,3 + 0,6 + 0,9 + 0,9 + 0,9 + 0,9 + 1 + 0,9 = 6,75)

    Lăsaţi suprafaţa laminată să se usuce īncă o zi sau două.



    3. Laminatul de rezistenţă sau de structură

    Matriţele obţinute manual trebuiesc īntărite prin laminarea suplimentara a stratului de rezistenţă şi prin adăugarea inserţiilor. Alternativ, matriţa poate fi īntărită făcānd din stratul de rezistenţă un laminat tip sandwich.

    Laminatul de rezistenţă trebuie construit succesiv, cu maxim două straturi de stratimat de 450 g/mp pe zi. Ţesătura poate fi folosită la un total de cel puţin 6 straturi de stratimat de 450 g/mp, aplicate peste gelcoat şi dacă primul strat a fost lăsat să se īntărească cel puţin o săptămānă. Pentru īntărirea laminatului, ţesătura se foloseşte ca ultimul sau penultimul strat de laminat. După ce stratul de rezistenţă a fost realizat la grosimea necesară şi lăsat să se usuce cel puţin o săptămānă, se pot adăuga inserţiile corespunzătoare. Acest lucru trebuie făcut cu atenţie pentru a se evita īncărcarea īn dimensiune şi formarea tensiunilor interne.

    Stratul de rezistenţă prin metoda sandwich se poate aplica direct pe stratul de suprafaţă, dacă acesta a fost lăsat să se īntărească cel puţin o săptămānă. Īmbinarea se face apoi cu lemn sau alt material de ranforsare. Cānd alegeţi acest material, ţineţi cont de izolaţia termică. Laminarea trebuie făcută astfel īncāt să evitaţi zonele īncărcate cu răşină şi īntreruperile pentru a nu provoca tensiuni interne.



    3.1. Inserţiile

    Inserţiile şi suportul nu pot fi aplicate, pāna cānd stratul de suprafaţă nu s-a uscat timp de cel puţin două săptămāni.



    3.2. Suporturi

    Pentru a reduce riscul apariţiei tensiunilor interne şi schimbărilor dimensionale ale laminatului, cadrele sau elementele de rigidizare din cornier sau secţiuni similare din oţel trebuiesc asamblate pe matriţă după ce au fost preasamblate. Nu este permisă sudarea, polizarea, perforarea cadrului după ce acesta a fost laminat pe matriţă. Diferite părţi ale cadrului trebuiesc tăiate, īndoite şi ajustate astfel īncāt să corespundă matriţei conform planului. Toate componentele sunt aşezate temporar pe matriţă şi īmbinate cu ajutorul colierelor, sārmei din oţel etc. Dacă este necesar, puteţi suda părţi mici pentru a īmbina elementele īntre ele. Cadrul temporar trebuie să fie suficient de rezistent pentru a putea fi ridicat de pe matriţă.

    Cānd cadrul este gata, este scos de pe matriţă şi sudat definitiv. Se fac găuri şi se adaugă inele de suspendare, rotile şi alte elemente practice.

    Modelul complet este apoi curăţat, degresat şi aşezat din nou pe matriţă. A se nota că suprafeţele modelului ce vor fi laminate pe matriţă trebuiesc aşezate la acelaşi nivel cu suprafaţa matriţei.

    Dacă există goluri īntre model şi matriţă, acestea se vor umple cu chit poliesteric īnainte de a īncepe laminarea. Dacă aşezarea modelului şi a matriţei este perfectă şi suprafeţele de contact bune, este suficient să laminaţi stratimatul de 450 g/mp, pentru a fixa modelul pe matriţă.

    Ţineţi cont de expansiunea termică a cadrului astfel īncāt acesta să se comporte ca un agent de inserţie şi ca bază pentru asamblarea elementelor şi utilizarea lor.

    Cadrele nu trebuie să fie doar o colecţie de bări de oţel, fiecare bară trebuie să aibă o funcţie şi să fie poziţionată corect.



    3.3. Ejectori

    Cauza principală a deteriorării matriţelor este utilizarea necorespunzătoare. Aceasta este adeseori asociată cu īndepărtarea modelului de pe matriţă.

    Forţa īn exces şi instrumentele ascuţite sunt folosite īn prea multe cazuri. Pentru a demula piesa mai uşor, ţineţi cont de etapa de lucru, adică unghiurile de demulare şi limitele de despărţire să fie făcute ţinānd cont de modul īn care piesa va fi demulată şi utilizată.

    Ejectorii trebuie puşi pe toate matriţele şi pot mări considerabil durata de utilizare a matriţei dacă sunt potriviţi şi bine poziţionaţi.

    Ejectorii pot fi de mai multe tipuri; cele mai des utilizate sunt cele tip şurub sau tijă.

    Īn forma cea mai simplă, poate fi o gaură pentru trecerea aerului comprimat. Gaura este acoperită cu o bandă īn timpul laminării. Toate aceste aranjări sunt simple şi eftine. Din păcate acestea nu sunt practice īn cazul pieselor mari sau subţiri.

    Ejectorul nu trebuie nici să ridice nici să preseze matriţa ci să lase aerul să pătrundă īntre matriţă şi piesă şi să desprindă piesa de matriţă.

    Un ejector compatibil conceput ca o supapă de aer lucrează corect doar dacă este deschis cāteva zecimi de milimetru şi permite aerului să intre şi să pătrundă de-a lungul suprafeţei matriţei.

    Ejectorii trebuie poziţionaţi īn partea centrală sau cea mai adāncă a matriţei dar nu prea aproape de margine.



    4. Īntărirea

    Important de ştiut: lăsaţi matriţa să se īntărească pe model īntrun mediu cald, cel puţin 3 săptămāni.



    5. Īndepărtarea matriţei de pe model

    Dacă suprafaţa modelului este rezistentă la stiren monomer şi dacă ceruirea s-a făcut cu atenţie, nu ar trebui să apară probleme la īndepărtarea matriţei de pe model. Conectānd ejectorii la aerul comprimat, matriţa poate fi ridicată de pe model.

    Dacă matriţa este īnţepenită, nu folosiţi forţa pānă cānd nu aţi īncercat variantele de mai jos :

    • conectaţi ejectorii la o sursă de apă şi lăsaţi apa să ridice uşor matriţa de pe model.
    • introduceţi o pană de lemn (pană de decofrare) la margini. Īncercaţi să introduceţi aer comprimat īn şanţurile deschise de acestea. Nu vă grăbiţi.
    • Găuriţi.
    • Fixaţi un ştuţ temporar īn orificiul realizat şi conectaţi-l la conducta de aer comprimat sau de apă. Reparaţi orificiul imediat ce aţi īndepărtat matriţa.

    Dacă nici una din metodele de mai sus nu reuşeşte, īncercaţi-le pe următoarele :

    • separaţi matriţa de model cu ajutorul unui cric hidraulic
    • īndepărtaţi cu atenţie modelul pe bucăţi de pe matriţă. Acest lucru va distruge modelul şi va afecta şi matriţa.



    5.1. Cauze frecvente pentru problemele de demulare

    • suprafaţa modelului este sensibiă la stirenul monomer
    • lacul de pe model nu s-a uscat corespunzător
    • ceruirea modelului nu este suficientă sau s-a folosit o ceară necorespunzătoare
    • gelcoatul de matriţă nu s-a īntărit corect
    • s-a lucrat pe un model rece şi/sau īn mediu cu temperatură scăzută



    6. Turnarea unei matriţe noi pe acelaşi model

    [list][*]Matriţa trebuie īntāi spălată cu apă călduţă şi detergent slab. Verificaţi suprafeţele matriţei, piesele de ghidare, ejectorii şi sistemul de strāngere, etc. Dacă suprafaţa matriţei are zgārieturi, urme sau nu luceşte corespunzător, toate acestea trebuiesc corectate prin sablare umedă, finisānd cu hārtie abrazivă foarte fină (şmirghel fin - granulatie 1.000 sau 1.200) si polish. După ce matriţa a fost verificată şi modificată şi totul este īn regulă, suprafaţa trebuie ceruită. Aplicaţi ceara īn acelaşi mod ca pe model. După ceruire, aplicaţi un film de demulare din alcool polivinilic şi faceţi o piesă de probă prin metoda manuală. Această piesă include aplicarea gelcoatului şi a cel puţin 4 straturi de stratimat 450 g/m2, de preferat umed pe umed. Piesa test reprezintă controlul suprafeţei matriţei şi de asemenea verificarea că suprafaţa a fost corect uscată.[*]După piesa test, spălaţi din nou matriţa cu apă călduţă şi aplicaţi ceara cu grad ridicat de demulare. Aplicaţi alt film de demulare, după care matriţa este gata să intre īn producţie. Uneori se mai face o altă piesă test prin metoda manuală, stratul de suprafaţă fiind realizat cu grijă. Această piesă poate fi folosită ca referinţă şi model pentru fabricarea altor matriţe. [*]După realizarea primei matriţe sau a celei de referinţă, matriţa trebuie spălată şi ceruită īncă o dată. Din nou, pentru a 3-a matriţă se recomandă aplicarea unui strat subţire de demulant.[*]De la a 4-a matriţă nu mai este nevoie de agent de demulare iar ceruirea poate fi făcută la fiecare a doua extracţie. După 10 demulări mai puteţi face o serie de demulări fără a mai fi nevoie de ceară.
    [list]


    7. Aspecte de design

    Una din problemele apărute la fabricarea matriţelor este cauzată de contracţia poliesterului la īntărire. Īn mod normal această contracţie reprezintă 7 - 8 % din volumul total, rezultānd o contracţie liniară de aprox. 2%

    Aceste valori se referă la poliesterul pur dar cānd se adaugă materiale de armare, contracţia este mai mică deoarece o parte din volumul total este acoperită de material rezistent la contracţie.

    Poliesterul laminat cu 30% fibră de sticlă are teoretic o contracţie īn volum de aprox. 4% adică 1,8% contracţie liniară.

    Acestea sunt valori teoretice dar īn practică ele pot varia īntāmplător şi depind de diferiţi factori din procesul de laminare.

    Contracţia urmează procesului de īntărire şi īncepe la stadiul de gel şi continuă pānă cānd laminatul este perfect īntărit. Dacă apare un obstacol fizic la contracţia īntro direcţie, rezultatul va consta īn formarea de zgārieturi īn acea direcţie. Acestea au nevoie de un timp mai lung pentru a dispărea.

    Dacă obstacolul este īndepărtat cāt timp zgārieturile īncă există, acest lucru poate duce la contracţie īntārziată.

    Acest fenomen poate duce la deformare sau la alte schimbări ale dimensiunii piesei după īndepărtarea de pe matriţă şi la fisurarea zonelor bogate īn poliester, de exemplu la colţuri sau zone īnclinate etc.

    Pentru a evita formarea zgārieturilor din interiorul laminatului, urmaţi regulile următoare :

    Gelcoat :
    • straturi cu grosime egală
    • fără acumulări


    Laminatul :
    • impregnare atentă fără a se forma zone cu multă răşină
    • straturi subţiri, cāte un singur strat de mat
    • timp de īntărire suficient īntre straturi
    • zgārieturile datorate contracţiei trebuie să aibă suficient timp să dispară īnainte de aplicarea următorului strat

    Nu este posibil să eliminaţi contracţia īn totalitate, dar puteţi reduce consecinţele!

    Unicul factor important īn fabricarea matriţei şi care aproape mereu este ignorat este TIMPUL !. Este esenţial să se respecte timpul necesar fiecărei etape. Stratul de suprafaţă al matriţei nu poate fi făcut niciodată īn mai puţin de o săptămānă dacă se respectă normele.

    Pentru o calitate bună, matriţa trebuie lăsată să se īntărească pe model īntrun mediu cald, cel puţin 3 săptămāni. O matriţă realizată īn mai puţin timp poate corespunde, dar riscul de a ceda este foarte ridicat.


    NECESAR DE MATERII PRIME, MATERIALE
    • Gelcoat pentru matriţe
    • Răşină pentru matriţe
    • Răşină de uz general
    • Peroxid M.E.C. (īntăritor)
    • Octoat de Co. (accelerator)
    • Acetonă (pentru splarea şi păstrarea sculelor utilizate īn răşini - gelcoat)
    • Alcool polivinilic
    • Demulant solid - ceara
    • Aerosil (pentru prepararea chiturilor poliesterice)
    • Chit auto + īntăritor (pentru retuşurile suprafeţelor)
    • Stratimat tip C 120
    • Stratimat 150 g/mp
    • Stratimat 300 g/mp
    • Stratimat 450 g/mp
    • Ţesătură FER 3
    • Ţesătură FER 5
    • Fir roving
    • Pānză abrazivă (pt. prelucrări uscate) granulaţie: 60; 80; 100.
    • Hārtie abrazivă (pt. prelucrări umede) granulaţie: 160; 280; 360; 400; 600; 800; 1000; 1200
    • Pastă de lustruit (polish)
    • Finet (material textil pentru lustruit şi pregătit matriţe)
    • Placă de lustruit din cauciuc (pentru lucrări cu pānză şi hārtie abrazivă)
    • Role D=10mm L= 50mm
    • Role D=20mm L= 50mm - 150mm
    • Pensule late (1,5" ; 2,5"; 5")
    • Pensule rotunde