Yachting si Sailing

Toată lumea a auzit de proiectul OpenCPN: un program de navigație open-source, așadar gratuit, cu facilități suficiente pentru navigatorul de croazieră obișnuit, fără pretenții de regate.

Softul e gratuit (mai sunt și altele, de ex. Sea-Clear II), dar problema se pune la hărți. Există în momentul de față mai multe soluții pentru hărți, unele gratuite și legale altele pe bani - citiți în continuare.

Revenind la OpenCPN - ajuns acum la versiunea 3, o mică maturitate - are mai multe funcții interesante care pot fi consultate pe site (OpenCPN | Official OpenCPN ...

Unde: Tenerife, Las Galletas
Cu ce: Seaquest Prima 38
Cu cine: scoala RYA "Club Yachting"
...

Publicat în revista Yachting Pleasure

De curând putem colinda nestingheriţi Europa şi, unii dintre noi, sperăm din ce în ce mai mulţi, o putem face cu yachtul. Noile zări deschise skipperilor şi celorlalţi amatori români de yachting includ Mediterana, cea (aproape) mereu albastră, aflată la o distanţă accesibilă unei ambarcaţiuni corespunzător pregătite. Zone precum Marea Egee, cu galaxia ei de insuliţe şi coasta de vest a Turciei sunt accesibile chiar şi într-un simplu concediu, plecând ...

Sailingul – yachtingul de croazieră – navigația de agrement – sunt termeni care în România sunt asociați luxului, miliardarilor și persoanelor cu venituri dubioase. Mass-media în ignoranța ei alimentează și susține această imagine. Acest ghid se adresează în principal celor care visează la sailing dar care din lipsă de curaj și informare nu știu de unde să apuce acest subiect. Cei care sunt avansați în domeniu îi rog să mă corecteze și să mă completeze.

Scriu acest articol din perspectiva unuia care am facut această trecere de la un aspirant la navigator (chiar dacă încă la început). Deși sailingul este etichetat ca un sport scump, pot spune că la momentul de față pot enumera din cap mai puține nume de miliardari decât oameni obișnuiți care practică sailingul, pe care i-am cunoscut personal, fie skipperi fie pasageri constanți în echipajele yachturilor de croazieră, băieți și fete, sub 35 de ani, cu o condiții materiale normale, cu joburi la fel de normale.
...

În toamna lui 2008 (asta e în martie) am facut o „croazieră” vreo 5 zile la Great Barrier Island, o insulă la aproximativ 60 de mile NE de Auckland. Am plecat pe o vreme buna, 10-15 kn, easy cruising. Totuşi, ascunşi in Port Fitzroy, intr-unul din golfuleţele inconjurate de dealuri inalte nu am reuşit sa prind nici un mesaj meteo transmis continuu de Coastguard. Gaura in care ne aciuasem nu permitea recepţia VHF datorita particularităţii transmisiei în linie dreaptă, practic, antena mea trebuia să „vadă” antena emiţătoare. Trebuia să găsesc o soluţie, cum fac cei care pleacă in Fiji, departe de raza de acţiune a reţelei VHF? Şi am găsit: radiofax.
...

Visul copilariei
A trece Ecuatorul la bordul unei bărci cu vele – ce mai vis! În copilărie, în timp ce citeam călătoriile căpitanului Cook, îmi imaginam cum va fi când voi vedea în zare lumea mirifică a insulelor din sudul Pacificului, din postura de căpitan al corăbiei mele.

Ani in sir, am tot visat despre asta, am tot construit castele pe nisip, pe care vanturile vietii le-au imprastiat...

Poate, in anul care vine acest vis (si acesta!) se va realiza. Mai sunt multe ecuatii de rezolvat. Va trebui sa transpir ...

Mi-a luat cateva ore bune sa ma dumiresc cat de cat, am studiat din toate sursele si am dat in ei cu tot ce aveam software sa ma luminez. Dat fiind ca exista o diferenta mare in actualizarea datelor: situl RdR la 4 ore, serverul ftp la alte 4 ore iar situatia meteo o putem avea aproape instant, e greu de sincronizat rutajul cu situatia exacta din cursa, intotdeauna e o intarziere, de ex acum am facut rutajul pe pozitiile de la ora 14 UTC cu griburile de la 20.00.

Ieri au incercat sa se pozitioneze in functie de evolutia previzionata a anticiclonului azoric in miscare spre continent. ...

Uite ca se intampla si unde nu te astepti! HR sunt cunoscute pentru calitate, siguranta si robustete. Exista cateva explicatii referitoare la problemele aparute:

1. HR a construit timp de multi ani barci certificate de organizatii de certificare navala (Det Norske Veritas/Germanischer Lloyd). Standardele la care se ridica o barca care este certificata sunt foarte inalte. Insa Uniunea Europeana, in nemarginita-i intelepciune, ne-a binecuvantat cu Directiva 94/25/EC si 2003/44/EC pentru nave de agrement (Recreational Craft Directive). Astfel, barcile sunt marcate cu sigla ...

In acest weekend se va da startul VELUX 5 Oceans Race, o cursa in jurul lumii, de unul singur, in 5 segmente. Startul se va da pe 17 Octombrie din portul francez La Rochelle, iar porturile de oprire vor fi Cape Town (Africa de Sud), Wellington (Noua Zeelanda), Salvador (Brazilia) si Charleston (USA). Cursa care din 1982 se tine odata la 4 ani, aliniaza la start 6 skipperi din toate colturile lumii


Din La Rochelle vor pleca in cursa 6 skipperi, sa speram ca vor ajunge cu totii teferi la final:


Chris Stanmore-Major, 32 de ani, din Cowes, Isle ...

... Nu am avut acces de-a lungul vremii la sportul cu vele, si sincer nici nu m-a pasionat latura sportiva a iahtingului (erau multe alte sporturi tehnico-aplicative care mi-au acaparat copilaria si adolescenta). In schimb, am fost si sunt foarte pasionat de iahtingul de croaziera, si de-a lungul timpului am asimilat tot ce se gasea despre domeniul asta.

Astfel, poate cel mai cunoscut velist de croaziera de la noi este Radu Theodoru, datorita in primul rand cartilor pe care le-a scris, care carti pentru mine personal au aprins focul pasiunii, pe langa alte elemente catalizatoare. ...

În weekendul 15-17 octombrie, oraşul francez va fi gazda evenimentului Sustainability@La Rochelle, organizat de VELUX Group. Mai mult de 500 de invitaţi, sportivi, arhitecţi, jurnalişti, vor fi în La Rochelle (Franţa), pentru unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale ale anului.

Talentul şi curajul sunt cuvintele cheie ce definesc cele 3 momente distincte ale evenimentului Sustainability@La Rochelle:
1. Startul cursei în jurul lumii din cadrul competiţiei VELUX 5 OCEANS în care cei mai curajoşi navigatori ...

Articol de Constantin Lascu

Cam ce trebue sa stie cineva, ca sa poata conduce o barca pe mare? Intrebare veche, cu raspunsuri variate. Sant multe metode, nu sant convins ca drumul oferit de Autoritatea Navala este cel mai bun.

Cel care acum s-a hotarat sa faca primii pasi pe acest drum, se loveste din primul moment de uimitoarea "saracie" a bibliografiei in limba romana. Atat de multe trebue invatate, atatea cunostiinte trebue insusite, incat existenta unor carti in limba materna cred ca este o conditie indispensabila, imperios necesara. Atunci cand am decis sa incerc sa centralizez intr-o carte aceasta complexitate de cunostiinte minim necesare, am fost condus de amintirea zilelor in care, tanar si entuziast, porneam pe drumul catre puntea de comanda.
...

Încurajat poate de campania Radio Guerilla "cine nu citeşte e prost" am mai pus şi eu mâna pe o carte tipărită, că pe cele "virtuale" le-am tot răsfoit. Fiind avid de informţie din acest domeniu vast, interesant şi fascinant, legat de bărcuţe şi plimbări pe apă, am comandat online (că la librăriile de uscat nu estem) Dictionarul enciclopedic de marină coordonat de comandorul Eugen Bejan.


...

Dacă la ambarcaţiunile cu motor chila are rol structural, fiind unul dintre principalele elemente de rezistenţă, la veliere chila are rol dublu:

• contra-balansează forţa laterală la care sunt supuse velele - vezi Figura 1
• fiind lestată, coboară centrul de greutate al ambarcaţiunii, împiedicând răsturnarea

După cum se ştie, velele prin forma aerodinamică pe care o iau generează o forţă laterală de sucţiune care contribuie la deplasarea ambarcaţiunii. În mod similar, prin forma hidrodinamică a chilelor, acestea generează la înaintarea prin apă o forţă similară de sens opus, contrabalansând ambarcaţiunea (Figura 1). Deşi suprafaţa chilei este mult mai mică decât suprafaţa velelor, diferenţa dintre densitatea apei şi densitatea aerului asigură o balansare corectă a forţelor (apa este de 784 ori mai densă ca aerul).


...

Clipurile de mai jos prezintă sumar diferite aspecte legate de navigaţia cu vele şi manevrarea yachturilor în diverse condiţii. Filmele sunt postate pe YouTube, dar fără opţiunea de embed, deci poti fi vizualizate doar prin click pe linkuri.

Sunt acoperite o mare varietate de aspecte, de la manevrele de bază şi cunoaşterea navei până la folosirea toaletei sau a radioului.

Lista completă este se găseşte aici: Sailing Videos by Expert Village Unele filme (sub 30 sec) sunt doar introductive, există şi versiunile complete.

Tot la Expert Village se mai gasesc mai multe serii de filme legate de navigaţie, ambarcaţiuni, noduri, etc:
...

Articol de Constantin Lascu

Navigatia moderna, la o prima privire, pare extrem de simpla: o sumedenie de instrumente, care fac munca la masa de navigatie de pe yacht (si nu numai!) joaca de copil; Pilot automat, GPS, RADAR, Instrument de masurare a vantului (directie adevarata si aparenta, viteze adevarata si aparenta), LOG (distanta parcursa, viteza fata de apa, fata de fundul marii, etc), harti electronice, CHARTPLOTTER (combina datele GPS si RADAR, pe un singur ecran, in multiple moduri), comunicatie moderna (VHF si MF radio, NAVTEX, EPIRB, SART, si multe altele, ceea ce permite (alaturi de numarul redus de vele- cele mai multe yachturi au velatura de tip sloop) conducerea navelor cu un echipaj redus la numar.

Poate cel mai important, desi e greu de stabilit o astfel de ierarhie, este aparatul GPS. Exista o multitudine de tipuri, cu complexitati diferite, cu utilizari multiple, desigur, fabricantii se straduie sa vanda la o cat mai mare diversitate de consumatori. Ca in toate domeniile, si receptoarele GPS pot fi profesionale, special pentru folosirea pe mari si oceane, ca si pentru folosirea pe drumuri, sau in excursii. In cele ce urmeaza, ne vom ocupa de folosirea GPS in navigatia pe mare.
...

Diferenţa dintre chilă şi derivor e dată de secţiunea lor în plan orizontal. Derivorul are ca rol principal micşorarea derivei date de vânturile din sectorul lateral, şi în general e o simplă placă plană.

Derivorul poate fi fix lestat sau mobil, iar derivorul mobil poate fi basculant (centerboard), sau culisant (daggerboard) - Figura 1. Unele derivoare mobile pot fi profilate.


Figura 1.a - Derivor basculant (centerboard)


Figura 1.b - Derivor culisant (daggerboard)
...

Toate navele "cu pânze" se numesc bineînţeles veliere, asta deoarece "pânza" folosită pentru propulsia navei se numeşte velă. Velierele au evoluat mult în timp, atât ca formă cât şi ca funcţionalitate. Dacă în trecut aveam de-aface cu aşa-zisele "corăbii", care aveau nevoie de zeci de oameni în echipaj pentru manevre, în timpurile moderne aceste vase mari, folosite în scopuri comerciale, au dispărut treptat, ele făcând loc vapoarelor cu aburi şi mai apoi celor cu motoare diesel. Navigaţia cu vele a trecut treptat în sectorul de agrement, dimensiunile vaselor scăzând considerabil până la dimensiunile cunoscute în zilele noastre, când un echipaj minim de 1-2 persoane e capabil să manevreze ambarcaţiunea în orice condiţii.

Astăzi ne referim la yachturile fabricate la începutul secolului XX ca fiind "clasice", iar a celor produse în perioada anilor '50-'70 ca fiind "vechi" - perioada când s-au pus bazele construcţiei bazată pe fibră de sticlă, iar designul replica pe cel al bărcilor de lemn. Deabea în ultimii ani s-au înţeles pe deplin capabilităţile materialelor compozite şi designurile au început să se adapteze noilor posibilităţi oferite de tehnologie.

Ca în orice domeniu există veşnica polemică "modern" versus "clasic" ...

În continuare sunt prezentate principalele tipuri de veliere şi câteva caracteristici generale ale acestora. Denumirile pot fi combătute, limbajul nautic românesc este destul de sărac în domeniu, reflectând negura în care am fost ultimii zeci de ani.
...