Jurnal de bord

Fata in fata cu incertitudinile acestei pandemii, departe de locurile unde ne dorim sa fim si chiar si de posibilitatea de a face planuri, ne mai ostoim dorul cu amintiri...



https://vimeo.com/381164345 ...

Vara asta am străbătut cu mașina valea Someșului între Jibou și Ileanda și am rămas plăcut impresionat de frumusețea zonei. Din goana mașinii am remarcat profilul văii cu aspect de defileu, malurile împădurite și satele mici risipite dealungul albiei, însă gândul m-a dus repede la o coborâre lentă cu caiacul, mult mai potrivită pentru integrarea în peisaj.

Acasă, la hartă, am încercat să încropesc un plan. Existența căpitănieie de la Dej se justifică prin afirmația ...

După cele văzute în cursul incursiunii auto, nu mai aveam stare. Trebuia să cercetez locurile din caiac și m-am hotărât să încep cu Barcăul.
Trebuia să-mi fi dat seama că e un loc fain, după nume. Gigi Tolan îmi spunea că „suplac” vine din maghiarul „szep”, adică frumos, iar „barcău” e o barcă mai mare
Am ajuns pe malul lacului după prânz și am lansat caiacul printre doi pescari care n-au avut nicio obiecție. Deși vremea era frumoasă barometrul interior indica furtună, ...

Amiralul William H. McRaven a intrat in istoria militara americana dupa ce a luat parte la unele dintre cele mai cunoscute misiuni, printre care capturarea lui Saddam Hussein, salvarea capitanului Richard Phillips si raidul pentru uciderea lui Osama bin Laden.
Cartea incepe in 1960, la Clubul Ofiterilor Americani din Franta, unde ofiterii din Fortele Aliate si sotiile lor se intalneau si povesteau aventuri din cel de-Al Doilea Razboi Mondial. A fost locul in care micul Bill McRaven a invatat care este valoarea unei povesti reusite.


...

Cu calul in insula minotarurului
Zborul spre Heraklion a durat vreo jumatate de ora, dar mi-a parut o vesnicie, deabia asteptam sa ajung la fata imparatului rosu. Grigoris ne astepta la aeroport, ne-a dus la barca si ne-a aratat ce a facut. Treaba buna dupa parerea mea, Seba, ca intotdeauna a avut ceva de comentat, doar nu putea sa tradeze traditia olteneasca. Vremea era superba, asa ca am intins langa barca o patura unde am aranjat sculele si materialele de care aveam nevoie, ne-am impartit sarcinile si am facut lista cu ce am mai avea nevoie. I-am lasat pe Mihai si Seba la barca ...

Noapte, beznă, liniște.

Prin sarturi începe să adie un vânt a cărui vibrație o simt. Odată cu ea, apare ca o căldură, satisfacția: e aproape ora 5 și deja prognoza începe să se adeverească.
Să-i las să doarmă, vântul bate către larg, mă va scoate fără a mai porni motorul. Am dexteritate, fac o cafeluță în lumina domoală a unei lumânări grase, fără să trezesc pe nimeni. Până fierbe apa, ies înfrigurat să pregătesc totul pentru desprinderea de cheu.
Uuu...vânticelul s-a întețit și mă pătrunde prin cămașă, cerând un tricou mai gros.
...

Noi, Sorin si Ana, am decis sa lasam totul in urma si sa ne realizam visul de a circumnaviga la bordul velierului nostru, Mehalah, un Oyster Mariner 35. Asa ca in May 2018 am inceput circumnavigatia din Londra. In prezent suntem izolati in Noua Zeelanda, in santierul naval Norsand, si asteptam redeschiderea granitelor in Pacific pentru a ne continua circumnavigatia. Vrem sa impartasim cu voi experienta noastra in sanierul naval, dar si de pana acum, asa ca daca aveti timp citi blogul nostru aici:

https://www.youtube.com/channel/UCTU...IQ-6fcycB_PRRQ

si vizionati ...

Proaspat iesit de la cuptor... Dupa aproape 3 luni pe masa de montaj si 52 de ore de compresare, e gata...

https://vimeo.com/402927641

While plans for a vacation can and will often change in the field, due to weather, or just the unexpected, there are some rare vacations when every detail flows according to the plan. Well, almost every detail…

On January 1, 2020, we embarked on a canoe trip to the Everglades National Park to retrace our first paddling journey in 2009. Ten years after that first journey, while some things seem the same, we were definitely not quite the same.
...

XIII. Drenia.
Plaja largă a insulei părea virgină. În afara unui ponton mic, din scânduri vechi, arse de soare și îmbibate în sare, țărmul nu avea decât silueta inactivă a unui restaurant care probabil are clienți destui în plin sezon. Acum nu.
De fapt întreaga plajă avea farmecul solitar al țărmurilor nou descoperite, care ne-a și atras pe mine și Cosmin, să mergem într-o explorare.
Dat fiind un curent de apă de larg, laguna clipocea cam răcoros. Prevăzători, am lăsat un dinghy la apă, ca accesul să fie facil la orice oră: urma să înnoptăm acolo.
Mai la nord de noi era ancorată o corabie care probabil plimba turiști.
Cât timp ne-a bătut vântul în vele, Tania pregătise la aragaz un prânz regulamentar, cu 2 feluri de mâncare, să-l avem gata imediat ce-om ancora.
...