Marmaris, ziua a doua

Dimineata ma trezesc tarziu, pe la 7. Abia intru in baie, ca Radu bate la usa. Il trezesc si pe Liviu, coboram. Toata lumea e la masa si incearca sa gaseasca ceva comestibil intre cele multe bucate de la bufetul suedez. Nu prea gasesc nimic pe placul meu, asa ca ma multumesc cu niste oua fierte si multa branza. De altfel, asta a fost una dintre problemele din Turcia, nu am gasit mancare pe gustul meu. Ca eu am grija de colesterol, adica sa nu scada... Si fiind si ardelean (in felul meu), daca nu am slanina la micul dejun si cotletul la pranz, intru in tremurat si nu mai pot gandi. Nici cafeaua nu s-a dovedit la inaltimea pe care o asteptam. In holul de la receptie, ne intalnim cu agentul. Un tinerel, tocmai vorbea la telefon. Dupa circa 20 de minute, vazand ca tot vorbeste, am urcat la mine in camera, pentru o tigara. Din balcon, vad un mic vapor in golf. Iau binoclul, si vad ca duce pe punte mai multe motor yachturi, intre ele si un catamaran! ma insufletesc. privind mai atent, mi se pare tare micut, prin comparatie cu monococul de alaturi. Cobor val-vartej, anunt si pe ceilalti. Agentul termina in sfarsit de vorbit la telefon si perfectam urgent actele.
Insotiti de o echipa de tineri imbracati in haine de sailing si care vorbesc engleza din UK, al caror rol nu prea il inteleg, presupun ca si ei au venit dupa un yacht, ne imbarcam noi in Vito, ei intr-un taxi si pornim. Ajungem in port, unde vaporul tocmai se leaga la cheu. Asteptam pe cheu o vreme, apoi baietii pleaca sa cumpere mancare. Mai trebuie sa aducem si bagajele de la hotel, si sa predam masina unui sofer care vine tocmai de la Istambul. Lucian si cu mine asteptam sa se termine formalitatile vamale, ca sa putem urca la bord. Intre timp, apare echipa din UK, care se dovedeste a fi echipa care debarca yachturile de pe transportor.
In fine, ni se spune ca putem urca! urcam si examinez pe indelete nava. Are derivoarele masive, lungi si inalte, apreciez ca are pescaj neobisnuit de mare. Lucian confirma, are pescaj de peste 2 metri!.
Baietii revin cu bagajele si cumparaturile, dar nu pot intra la cheu, suntem in zona de frontiera. Va trebui sa ducem nava la un ponton din marina alaturata, dar Lucian (care a cheltuit deja o suma importanta), nu se arata deosebit de incantat. Il inteleg. caut solutii, apoi ma decid sa vorbesc cu cel care a facut formalitatile vamale. Ne descoperim cunostinte comune, este velist, face delivery. povestim despre locuri pe unde am fost amandoi, intr-un cuvant ne intelegem. Gaseste si solutia: Pana alimentam, putem imbarca si bagajele! Simplu, nu?
Incepe operatiunea de debarcare: englezii pun chingile, macaraua se misca incetisor. Totul se verifica de multe ori, nu se grabesc. Operatiunea se desfasoara cu un profesionalism care ma face invidios. As vrea sa pot dirija astfel operatiile la Tomis, fara a fi intrerupt de macaragiu, ajutorul acestuia, proprietarul navei, lucratorii din port si de toti gura-casca din jur. Se pare ca una dintre tarele nationale este aceea ca toata lumea se pricepe la toate cele :) Adevarul este ca nu mai incerc sa ma implic la fel de mult in ce se intampla acasa, m-a saturat sa aud:- Lasa-ma domne in pace! Lasa, ca stiu eu cum trebuie! Fa, mai cum spun Eu! Si asta de la oameni care nu au nimic in comun cu yachtingul, eventual au vazut la vecin cum a facut, si li s-a parut ca a fost bine. Poate de aceea mai toate navele din tara au mobilierul strivit in borduri, din cauza stransorii chingilor. Saracii, nici macar nu stiu ca este strivit! Sau, de ce li se infiltreaza apa pe la hublourile laterale.

Kissing Gate atarna in chingi deasupra apei, puntea ii agunge la nivelul puntii transportorului. Suntem invitati sa urcam la bord. Urcam, apoi ne lasa cu grija pe apa. Legam nava de transportor si incep sa caut cheia de la salon. O gasesc intr-un dulapior, apoi, ajutat de Liviu ridicat la rangul de chief mechanic si incurcat de Lucian, pornim sa verificam toate cele de la bord. Gasim toate sigurantele si comutatoarele, pornesc generatoarele, instrumentele de bord, apoi, cu inima usor stransa, motorul din tribord. Cel din babord nu vrea sa porneasca. Verificam totul inca odata, apoi inca odata. Tot nu vrea. Liviu vede o siguranta la care becul de control nu s-a aprins, o inchide si deschide de mai multe ori, pana beculetul reactioneaza verde. Incerc din nou, porneste si motorul din stanga!
Ne dezlegam de la transportor, si incet, incet, ma desprind de el. Motoarele reactioneaza foarte bine la comenzi, dar carmele, asa cum ma asteptam, nu. Sunt foarte mici, de circa 30x40 cm, asezate direct in curentul aruncat de elice. Probabil la viteze mari sunt eficiente, dar la viteze mici si mers inapoi va trebui sa ma descurc din motoare. Cum nava nu are nici botrusther, probabil ca pe vant mai tare vor fi probleme la acostare. Pornim spre cheul und baietii ne asteapta cu bagajele, pentru ca masina intre timp a plecat la Istambul. Vedem un cheu mai jos, este si loc langa o vedeta a Pazei de coasta turce. Manevrez nava de parca ar transporta oua neambalate. Nu o cunosc, este si noua, se poate intampla orice. In sfarsit, acostez, dar apar o multime de militari turci care gesticuleaza fara echivoc: plecati, nu e voie aici. Cobor, apare si un tip care vorbeste engleza si ma intreba ce caut in baza navala! Privesc in jur: nu incap dubii, este o unitate militara. La nici 100 de metri, baietii asteapta cu toate bagajele, multe, dar nu e nimic de facut, trebuie sa plecam de aici. OK, plecam,... si ne cade un balon de acostare in apa, prost legat. Incerc sa ma apropii de el, dar briza vioaie il poarta tot mai aproape de tarm, cangea e la baieti, in bagaje... Duca-se!
Mergem in partea cealalta a portului, unde este intrarea in Marina. Intram, suna si telefonul (intotdeauna suna atunci cand fac manevre de acostare!), il ignor. Vad dana statiei de alimentare si ma lipesc usor de ea. Turcul de serviciu ma priveste si-mi face semn admirativ. Ma bucur, desi am facut multe zeci de mii de acostari. Motorina este piscator de scumpa, dar avem de parcurs multe sute de mile. Incepem alimentarea, intre timp apare si primul carucior cu bagaje. Baietii au facut un fel de lant si tot cara la bagaje.
Motorina curge, nu se opreste. Lucian stia ca nava vine cu tancurile pline, dar cel din tribord se umple dupa ce primeste aproape 700 de litri! La fel de mult intra si in cel din babord. 1500 de litri, cu circa 2 euro pe litru, brr...
Incepe sa se insereze, dar mai trebuie sa luam si apa. Tancurile de apa erau goale, mai trece o jumatate de ora pana se umplu si ele. Este de acum seara, dar trebuie sa montam si parbrizul, sau ce o fi, pentru care am adus cu noi o multime de scule, masini de gaurit, de filetat, etc. Privesc atent, si vad ca de fapt este vorba de o prelata cu folie transparenta, prinsa pe o sina si cu fermoar. Ii spun lui Lucian, care neaga vehement: - Nu se poate, au vrut asa, dar nu am fost de acord! Ii arat sina si fermoarele, dar tot se indoieste. In sfarsit, in cabina din tribord gasim prelatele cu pricina. In fata evidentei, se indoaie, dar tot bombanind. Il asigur ca aceasta este solutia aplicata peste tot in lume. Radu, cu mana sigura de chirurg, detaseaza protectia de pe folia transparenta, Ion si Liviu aseaza bucatile la locul lor. Pana sa terminam cu asta, e noapte de-a binelea. Suntem rupti de oboseala, cel mai bine ar fi sa ne culcam, sa dormim si sa pornim abia dimineata... Plus ca nava e noua, poate avea "bolile copilariei", adica se poate intampla orice. Dar, Lucian se plange de preturile din Marina, la ancora avem doar vreo 5-6 metri de lant si cam 20 de metri de parama, prognozele de pe toate site-urile pe care le stiu arata vreme rea dar cu "incresing" pentru maine si zilele urmatoare, venind dinspre sud. Am inima usor grea cand anunt ca plecam. Narcis ma priveste lung, nu este obisnuit sa vada ca imi asum riscuri, este impotriva a ceea ce i-am spus de o suta de ori la cursuri, dar nu zice nimic. Ulterior, am aflat ca a crezut ca am cedat la insistentele lui Lucian. Nu a fost asa, prognoza meteo m-a determinat sa plec noaptea.
Deci, mola prova, mola pupa, ne desprindem de la cheu si inaintam incet spre iesirea din port. Marea este data cu calcatorul, vantul a cazut cu totul. Ne apropiem de iesirea din golf, motoarele torc la 1500 de rotatii pe minut. apare si un pic de hula, care se tot intareste pe masura ce iesim din protectia oferita de muntii ce marginesc golful. Noaptea e neagra ca smoala, nu se vede la doi pasi. Dincolo de prova ar putea fi orice, nu se vede nimic. Navigatie instrumentala clasica, am putea foarte bine sa fim si in cabina. Incepe lungul drum spre casa prin Egee, pe care o strabatem pe toata lungimea ei, de la Sud la Nord. Deocamdata, mergem spre SSW.
 
Lucrurile au decurs perfect. Ba chiar mai repede decat ma asteptam. Eram convins ca o zi puneti barca pe apa, o verificati, testati aparatura, motoarele si abia a doua zi puteti porni .
Vantul de sud nu a fost deloc rau ci dimpotriva :)
La fel si parbrizul de polietilena care inchide puntea de sus . Lucru mare ! Anti-dardaiala :)

Am o nedumerire totusi cu privire a debarcare. Englezii v-au poftit la bord si apoi au lasat catamaranul la apa ? Pare o manevra riscanta de facut cu personal la bord .
 
"Lucrurile au decurs perfect. Ba chiar mai repede decat ma asteptam. Eram convins ca o zi puneti barca pe apa, o verificati, testati aparatura, motoarele si abia a doua zi puteti porni . "

Nu, nu au decurs perfect! NU a ajuns marti, asa cum era prevazut, ci doar joi. NU a ajuns la Izmit, in Marmara, cum era prevazut, ci in sudul Egeei. NU am testat decat superficial motoarele si restul, nu am verificat decat in mare nava. NU am pornit a doua zi, ci in aceeasi noapte.

"Vantul de sud nu a fost deloc rau ci dimpotriva"

Sigur, doar ca a "suflat" cu 43 de noduri, avand in rafale 48-50 de noduri! Vei vedea, in continuare, ca valurile veneau exact din pupa, inalte de 5-8 metri.
Dar a trebuit sa plecam, previziunile meteo veneau cam asa: Gale, incressing to sever gale! Si a fost "sever gale", mai bine de 24 de ore.

"Am o nedumerire totusi cu privire a debarcare. Englezii v-au poftit la bord si apoi au lasat catamaranul la apa ? Pare o manevra riscanta de facut cu personal la bord . "
cand am urcat, nava era cam la un metru deasupra apei. Altfel, ar fi trebuit sa folosim o scara de pisica. De, mai fac si ei rabat :)

Parbrizul a fost mana cereasca, desi si asa am dardait. Cu toate ca exista instalatie de climatizare si pe fly bridge. Numai ca nu prea a mai functionat.
 
Florio;bt463 a spus:
Am o nedumerire totusi cu privire a debarcare. Englezii v-au poftit la bord si apoi au lasat catamaranul la apa ? Pare o manevra riscanta de facut cu personal la bord .

Am impresia ca asta e procedura si la barcile de salvare clasice (cu grui) pe navele mari, ambarcarea oamenilor se face cu barca "atirnata" la nivelul copastiei, apoi se lasa barca la apa, cu oamenii in ea.
Barcile de salvare moderne se lanseaza oblic la apa, cu oamenii inauntru.
 
Ultima editare:
@ Dl. Lascu
Ne puteti da mai multe detalii (eventual poze) despre yacht? Lungime, latime, motoare, tankage etc. Cum arata derivoarele (din nou, eventual poze) si la ce folosesc pe un catamaran cu doua motoare?
 
simba_the_sailor;bt467 a spus:
"@ Dl. Lascu
Ne puteti da mai multe detalii (eventual poze) despre yacht? Lungime, latime, motoare, tankage etc."

Kissing Gate, catamaran, 63' ft., doua motoare, doua derivoare.

Pina apar pozele, din curiozitate, arunca-ti privirea pe site-ul acesta:

PROFLIGATE - Latitude 38's 63-ft Catamaran


"Cum arata derivoarele (din nou, eventual poze)"


daggerboards | Flickr - Photo Sharing!


"si la ce folosesc pe un catamaran cu doua motoare?"


Daggerboard - Wikipedia, the free encyclopedia
Multumesc foarte mult, esti un dragutz ! :)

Doar ca apar citeva mici probleme:
1. In discutia cu Florio si cu Lindor de acum o saptamina Dl Lascu a specificat ca este vorba de un M/V (motor vessel). Citez: "Se pare ca in postarea anterioara nu am specificat: nava este o M/V, adica este un yacht cu motor, nu cu vele." La care Lindor a replicat ca se spune M/Y nu M/V etc.
2. In povestea de mai sus (de ieri) Dl Lascu spune, citez: "Motoarele reactioneaza foarte bine la comenzi, dar carmele, asa cum ma asteptam, nu. Sunt foarte mici, de circa 30x40 cm, asezate direct in curentul aruncat de elice. Probabil la viteze mari sunt eficiente, dar la viteze mici si mers inapoi va trebui sa ma descurc din motoare." Asta mi se pare ceva caracteristic pentru o nava cu motor, la o nava cu vele safranul (safranele) cred ca ar trebui sa fie ceva mai mari.
3. Pina la urma este un yacht cu vele sau cu motor? S -a specificat undeva ce model de yacht este? Ca eu n -am gasit !
4. Daggerboard - Wikipedia, the free encyclopedia spune ca, citez: "A daggerboard is a retractable centreboard used by various sailing craft." La ce foloseste asa ceva pe un Motor Yacht? Asta am intrebat, scuze pentru poluarea discutiei ! :)
 
Nava este o nava de pasageri! Deci, Motor Vesel.
Va rog sa ma lasati sa redactez povestea asa cum am gandit-o. Vreau sa pun si un pic de suspans :)
Vor veni si poze, si explicatii.
 
simba_the_sailor;bt468 a spus:
Sailing Weather - Marine Weather Forecasts for Sailors and Adventurers - PassageWeather

Chiar daca General Regularly-Distributed Information in Binary Form weather file ar minti cu +/- 20% (asa cum se intampla de multe ori), pe linga tzarm pe linga coasta, la bordul Kissing Gate, voiajul tot placut va fi.

Vint bun!

Apropo ! "Kissing Gate" a ajuns de citeva zile la Mangalia, vezi aici: Istambul - Blog - Barcaholic.ro. Undeva in josul paginii Dl Lascu zice: "Oricum, multumesc! Nava a ajuns intacta, este in siguranta in Mangalia, dupa ce a traversat trei mari si doua stramtori. "
Si au avut vint la 40 ++ knots si valuri de 5 - 8 m.
Toate cele bune !
 
Constantin Lascu;bt470 a spus:
Nava este o nava de pasageri! Deci, Motor Vesel.
Va rog sa ma lasati sa redactez povestea asa cum am gandit-o. Vreau sa pun si un pic de suspans :)
Vor veni si poze, si explicatii.
OK, dar avem emotii mari de tot ! :)
 
Nu este cazul. Am ajuns cu bine, duminica seara, in jurul 18 am acostat in portul turistic Mangalia. Nu s-a ranit nimeni, nava a ajuns intacta, singura pierdere a fost acel balon de acostare despre care am vorbit deja.
Cateva fotografii pot fi vazute pe Google+
 
Fotograful oficial a fost Narcis. El a suportat mai greu prima parte a drumului, nici conditiile nu au permis fotografierea.
Eu nu am aparat de fotografiat acum, cel pe care l-am avut, a cedat in Pacific. Poate se gaseste cineva sa ma sponsorizeze cu o camera :)
Se pierd tare multe imagini deosebite...
 
"Nu este cazul. Am ajuns cu bine, duminica seara, in jurul 18 am acostat in portul turistic Mangalia. Nu s-a ranit nimeni, nava a ajuns intacta, singura pierdere a fost acel balon de acostare despre care am vorbit deja.
Cateva fotografii pot fi vazute pe Google+ "

Ahoooy!

Bine ca ati ajuns cu bine! Dat fiind anotimpul si vremea, (citeodata cu surprizele ei...), singura chestie la care ma gindeam si ma cam treceau frigurile
asta era:


Vessel Icing
 
Ultima editare:
Ei, nu trebuie sa ne temem de gheturi! Totusi, am navigat in Egee, Marmara si sudul Marii Negre. Pe aici nu se prea intalnesc astfel de fenomene. Desi, in marea Neagra, valurile inghetau pe parbriz...
 

Back
Sus