Răspunde cu citatAh, OK!Originally Posted by CrocodiluDiluDilu
O nimica toata: 300 Euro pentru el si 100 de Euro "taxe" (in conditiile in care nici capitania, nici granicerul si nici politia de frontiera nu percep nici un ban pentru stampilele pe care le pun).
Life in colour!
Ah, OK!
O cafă la Stambul - 28
Adio Istanbul!
La 6 dimineaţa toată lumea e în picioare. Nu mai avem stare. Vrem să ne vedem plecaţi, smulşi din tentaculele Istanbulului. Nu e doar veşnica nemulţumire, goana după viitor sau poate după schimbare, ce face ca atunci când eşti pe mare să-ţi doreşti să ajungi la uscat, iar atunci când eşti pe uscat să vrei să ieşi în larg. Nu e numai atât. Ni s-a acrit pur şi simplu! Încă o zi la ţărm ar duce la explozie.
Pelerinaj la spălător pentru o ultimă desfătare, apoi revenim la pontonul G2 şi începem preparativele de plecare cu comanda skipperului:
-Asiguraţi totul pe navă. Nu uitaţi că tot ce poate pica, va pica, tot ce se poate desface, se va desface şi tot ce poate mişca, va mişca.
Ne decuplăm de la curent. Skipperul preia timona şi porneşte motorul ce ascultă de prima cheie.
-Mola pupa! Mola prova!
Bananec Blues se desprinde uşor şi alunecă spre canalul de ieşire. Scurgându-ne uşor dealungul yachtului vecin, zărim inscripţia cromată de la pupa.
-Ce v-am zis eu! triumfă skipperul. E un Moody!
Una din preocupările oricărui echipaj sosit într-o marină e aceea de a face inventarul pontonului. Încă din prima seară am cântărit din ochi fiecare yacht legat la tachet şi mai mult, Constantin ne-a desluşit câte ceva din familia din care vine, din calităţile şi preţul lor. Vecinul nostru e un yacht de lux, cu puntea îmbrăcată în teck şi arboradă de carbon. N-a plecat nicăieri dar avea la bord câţiva tineri veniţi să se simtă bine şi care, la plecare, ne-au făcut cadou stocul lor de bere. Adio vouă, fiinţe marine! Poate că suntem noi cei mai sărăcuţi, dar azi cadoul mării e al nostru!
Străbatem lent distanţa până la cheul pompei de combustibil, mutăm fenderele în celălalt bord şi acostăm ca la carte. Nu iese nimeni să ne servească. La ora asta...
Batem în geam, cu bun simţ, ca străinii. Zgomotul alarmează un om al curţii ce vine să ne dea o mână de ajutor. Fiind de-al casei, îşi permite să facă mai mult zgomot, în plus apelează şi la voce:
-Mehmed! Mehmed!!!
Nimic. O presimţire grea ne coboară până în sfinctere. Nu se poate să doarmă cineva atât de adânc! În cele din urmă, ajutorul nostru pare să-şi amintească:
-Programul e de la 8.
Derizoriu. Parcă am fi în reclama cu „hai mă, că închide la nonstop”. Am şi acum pe retină gestul cicular cu care turcul mă asigura că putem veni la orice oră. Căutăm pe afişele de pe vitrină un orar sau măcar un număr de telefon, dar nu avem norocul să găsim aşa ceva. Nu ne rămâne decât să aşteptăm cu canistrele aliniate la cheu. Vom scăpa vreodată din ghearele oraşului?
Zori de zi trandafirii. Doar calmul dimineţii ne ajută să ne ţinem în frâu tumultul. Pentru a ne ţine ocupaţi, skipperul comandă inspecţia velelor de furtună. Se aduce la uscat sacul portocaliu de sub cuşeta prova şi se întinde pe caldarâm focul micuţ, întărit la colţuri cu cusături frumoase. Latura de învergare e dublată cu un cablu oţelos ce tinde să facă bucle. Stai numa`, să vezi ce-o să te cuminţească vântul! Totul pare în regulă. Strângem.
În jurul orei 8 apare Mehmed. Dacă am câştiga timpul irosit degeaba, i-aş aminti vehemenţa cu care strigase ieri:
-Nonstop! Nonstop!!
Umplem ochi rezervorul, băgăm şi în canistre şi punem cap compas poliţia de frontieră. Marea e de ulei...
Last edited by CrocodiluDiluDilu; 21 Feb 2014 at 06:54 AM.
Life in colour!
Chiar ca sunt scurte, tot mai scurte... Macar dormi mult
D4 Pilot
Dorin, tu vorbesti serios sau glumesti ? V-au cerut 400 euro mita ? Cam atata costa e o padela de carbon.
Pai fu..........#@@%$#%*&^*$@#@#$#@$%^&$% de jegosi. Asta e jaf curat. Nu stiu cat de tare va grabeati voi, dar parca ziceai ceva de consul. Meritau sa faceti scandal, sa chemati consulul, sa le faceti reclamatie, sa le amintit de Vlad Tepes.
frica omoară ideile mareţe
Stai! N-ai înţeles bine. Agentul a cerut 300 de euro ca sa ne rezolve actele. Legal. Ăsta era tariful. Probabil ne dădea şi chitanţă. Şi a mai cerut 100 de euro pentru taxe. Cu ăştia 100 de euro e nebulos, fiindcă nouă ne-a luat o zi şi un pic să ne plimbăm hârtiile pe la toate ghişeele şi nicăieri n-a trebuit să plătim nici măcar o liră. Doar aceşti 100 de euro se pare că erau preţul... amabilităţii
Life in colour!
Ca o compensaţie vă îndemn la rememorare: episodul Şile povestit de skipper - aici: Iarna si cafeaua la IstanbulChiar ca sunt scurte, tot mai scurte... Macar dormi mult
Life in colour!
Cei 300 de euro mie imi suna a mita legalizata.Stai! N-ai înţeles bine. Agentul a cerut 300 de euro ca sa ne rezolve actele. Legal. Ăsta era tariful. Probabil ne dădea şi chitanţă. Şi a mai cerut 100 de euro pentru taxe. Cu ăştia 100 de euro e nebulos, fiindcă nouă ne-a luat o zi şi un pic să ne plimbăm hârtiile pe la toate ghişeele şi nicăieri n-a trebuit să plătim nici măcar o liră. Doar aceşti 100 de euro se pare că erau preţul... amabilităţii
frica omoară ideile mareţe
Se pare ca invazia occidentului se simte din ce in ce mai mult si la noi..., eu nu uit ca e vorba despre TURCI , personaje pe care le vad in salvari , cu fes , cu un suras fugar si ochi sfredelitori atintiti asupra interlocutorului, cantarindul din priviri , adulmecand un potential CIUBÚC , eventual .... Bahșiș. Pai nu ar fi lumea cu susul in jos daca cei care au dat glas frumosului cuvant Bahșiș se vor debarasa de aceasta minunata mostenire doar de dragul occidentului...?
Go sailing... keep it simple !
Pe http://www.noonsite.com/Countries/Tu...ties#Clearance scrie ca este obligatorie folosirea agentului. Poate ne pot spune mai multe palicarii care au adus Lebada inapoi din tarile calde asta vara si au avut o escala memorabila pe la Cannakale.
Bookmarks