Model pentru barca de tranzitie

Am vazut ca adminul a sters topicul lui nenea cu jonboat-urile. Chiar ma gandeam cand o sa ne "pedepseasca", ca prea ne-o luasem amandoi in cap :p.

Nu conteaza, noi sa fim sanatosi. Eu insa am vrut sa-i raspund colegului mariusf la ultima postare, despre modelul de tranzitie de la Navyk. Asa ca am sa-i raspund aici, daca topicul original a fost sters (cand sa postez am vazut ca a fost "dilit").

Imi cer scuze pentru evolutia "discutiilor" pe acel topic, dar asta e, cat traim avem parte de experiente interesante :p. Asa ca raspunsul urmator este pentru colegul mariusf (dar nu numai):


Salut Marius.

Despre modelul pentru tranzitie de la Navyk, treaba e cam asa:

- a fost preluat si modificat (derivat) un plan de forme cunoscut pentru comportament bun in tranzitie, asupra caruia nu exista vreo proprietate intelectuala.
- s-a facut modelul de bazin (in CNC, iar eu am lucrat la finisaje), fiind pregatit pentru tractare, care se va face in iunie, la bazinul de la Nave
- in prezent se fac simulari CFD in Numeca, de catre arhitectul naval de la Navyk (directorul lor, care mi-a fost coleg de grupa la Nave)
- din ce am inteles, mai e de treaba la optimizarea CFD, ceea ce va implica mici modificari si la model. E vorba de asieta.
- abia dupa ce rezultatele CFD vor fi ok si se vor aplica pe model, urmeaza sa-l tractam la bazin
- astfel vom obtine rezultatele hidrodinamice, si vizavi de valori, si vizavi de comportamentul concret - asieta, val prova, gol de val pupa, tangaj etc.
- in functie de aceste rezultate hidrodinamice vrem sa facem impreuna o barca in jur de 5 metri, sa vedem pe viu cum se misca
- asupra proiectului nu va actiona vreun patent etc, fiind vorba de lucrarea de dizertatie a unui prieten - masterand la Nave, iar pentru Navyk va fi o treaba de portofoliu colateral, ei fiind specializati pe proiectare de executie (construction kits), si nu pe arhitectura navala.

Nefiind proiectul meu, nu pot deocamdata sa povestesc prea multe, dar din cauza ca voi participa, in timp am sa povestesc cum sta treaba dpdv practic, si mai ales sunt foarte curios de comportamentul barcii de 5 metri.

Pe de alta parte, experienta mea cu tranzitia s-a adunat si la prima varianta a barcii mele de 5,10 (cea "adunata"). Dar atunci am lucrat empiric, obtinand totusi rezultate care m-au multumit (trecere foarte usoara peste golul de val pupa, dar cu pretul asietei apupate). Cred ca ar fi trebuit sa mai umblu la unghiul oglinzii pentru imbunatatirea asietei de tranzitie.

Acum insa totul s-a facut mai ceva ca la carte de catre baietii de la Navyk, si pot spune ca am fost norocos ca am avut ocazia sa particip si eu la proiect. Am sa povestesc deci pe masura ce treaba va avansa. Tinem legatura :).
 
:) multumesc de raspuns Vali. Am observat in multe situatii cum toata lumea se opreste undeva pe la 5m. Presupun ca motivele sunt de ordin economic. Costuri mai mici si transport mai lejer, altfel nu-mi explic. Personal le consider mult prea mici, ma rog....O alta intrebare ar fi legata de modelul lucrat CNC. Aveti ceva in 5 axe pe acolo? Daca da, ce dimensiuni maxime lucreaza? :)...care-s preturile, materialul.....ar fi placut sa stiu ca am acces la asa ceva. In ultima perioada am trecut de multe ori prin Galati. Am vazut chiar o aglomerare de barci, la un moment dat, intr-un loc fara legatura cu apa....pe langa sosea. Ma intrebam daca nu cumva ai legatura cu locul ala. Whatever, poate intr-unul din drumurile astea ne intalnim sa vorbim putin fata in fata. Legat de topicul sters, decizia este corecta. Oricum nu cred ca intentiona sa construiasca barca. Abia a fost muscat de microb. In timp va deveni din ce in ce mai putin artzagos, mai interesat de barci decat de conflicte :)
 
Salut Marius.

Nu am absolut nici o problema cu colegul cu jonboat-urile. Ii doresc sa-si rezolve problema, si poate ne vom intalni pe ape, cine stie. Poate-i trec si ideile preconcepute pana atunci :).

Despre CNC, nu stiu prea multe, dar am sa ma interesez.
Despre aglomerarile de barci, nu am legatura, si nici nu-mi doresc :). La mine conteaza exclusiv calitatea si nu cantitatea.
Mi-ar face placere maxima sa ne intalnim, ma ales ca si eu ajung des la Constanta. Deci la vreuna din ocazii tot ne gasim noi.

Motivul pentru care ne-am hotarat pe 5 metri este adoptarea deplasamentului necesar la o barca utilitara. In varianta de 6 metri, respectand strict rapoartele dintre dimensiuni, deplasamentul se ducea pe la 1,5 tone, prea mult pentru necesitatile de transport si motorizarea intentionata. La 5 metri avem putin peste jumatate din acest deplasament, dar bineinteles ca e vorba de deplasamentul de maxima incarcare, iar in mod obisnuit valoarea va fi inferioara.

Ce e foarte important pentru mine e raportul kg / cal putere necesar la tranzitia eficienta. Daca ne ducem la 20-25, n-am rezolvat mare lucru, fiindca acesta e raport de glisare, si putem deci adopta o carena de glisare, tocmai ce am vrut sa evitam. Asta se va vedea insa la probele practice, si cred ca va trebui sa alegem o elice cu diametru mare si pas mai mic. Sa ajungem noi intai acolo :).

Iti trimit chiar acum mesaj privat cu numarul de telefon, si ramane sa ne auzim cand avem posibilitatea sa ne intalnim.
 
Multumesc Peter pentru directionare :). Acum vad prima oara ce ai postat in 2012, fiindca au fost cativa ani cand am intrat extrem de rar pe barcaholic.

Regimul asta de tranzitie e destul de problematic de rezolvat dpdv al eficientei, motiv pentru care nici nu sunt deloc raspandite asemenea barci. Exista afara ambarcatiunile de semideplasament (de fapt tranzitie), la care fiecare designer a adaptat ceea ce a crezut el ca e potrivit. Rezultatele sunt destul de eterogene, astfel ca nu prea exista concluzii unitare.

Sunt inclusiv firme mari care au patentat geometrii de carene de tranzitie, dar culmea e ca si la ei asieta apupata ramane marea provocare de rezolvat. Astfel ca au aplicat artificii clasice de tipul taburilor sau aripilor orizontale, care introduc rezistenta suplimentara de frecare, ceea ce e bine de evitat.

Si eu abia astept sa vedem rezultatele de la bazin, cu toate ca testul la marimea naturala e cel mai concludent, adica barca reala, nu modelul. Din fericire vom obtine niste valori cu ajutorul modelului, care ne vor ajuta la barca, mai ales distributia de mase (lestarea modelului pentru asieta optima). Deci cu o cheltuiala minuscula la model vom evita metodele empirice de optimizare la barca reala.
 

Back
Sus