Yeap ! Asa-i !
Dar nu e echivalent cu o plecare la razbel . Vreau sa spun ca nu-i dracu' chiar asa de negru cum pare.
In plus de asta, dupa cum se desfasoara "ostilitatile " , cum se preconizeaza vremea a fi dezastruoasa, calatoria istovitoare, hazardul la limita ......sunt convins ca totul va decurge minunat !
:ahoy:
....SI asa a fost ! Minunat
O zi superba, soare, partial noros, ora 7 a insemnat lansarea la apa in zona plajei din Giurgiu, langa cativa pescari de plevusca, mirati de ce ne apucase.
"Unde plecati tata? La Oltenita? Amandoi in barca asta? "
Dupa 200m am iesit din canalul respectiv in Dunare, plini de buna dispozitie, chiar daca ne intrebam fiecare in sinea lui daca stim in ce ne bagam
INcepea de langa noi si se pierdea in usoara ceata a zorilor, podul catre bulgari. Dupa ce am ocolit cu grija pilonii podului, care creau vartejuri si spumegau valuri mai mari decat caiacul nostru, a inceput veselia
. Da-i glume, ras, povesti peste povesti.....nici nu stiam cand trec kilometrii.
Intalneam insule cu o vegetatie ciufulita, salbatica, din care razbateau in triluri, toate pasarile pamantului ! Le depaseam cu ochii tinta in zare , catre urmatoarele, iar Dunarea desfacea in fata noastra intinderi de ape care adesea se uneau cu cerul, la orizont. Eram cracanati de uimire, de bucuria momentului, si ma gandeam: cum dracu' o fi pe MissiPIPI-ul ala frate, daca Dunarea ne impresioneaza in felul asta ?
Pe tot parcursul am facut 3 pauze, spre a ne mai dezmorti bicepsii si "bucepsii" , insa una dintre ele a fost in zadar. Apele erau atat de crescute incat din copacii de pe fostele plaje, se mai vedeau doar varfurile ! Asa ca nu gaseam loc de acostare.
Pana la urma am poposit pe o insula cu cantece de pasari si puf de plop, unde am mancat cel mai bun sandwich din ultimii 10 ani !!!
Mai precizez pentru cei care cred ca Dunarea e apa aia maricica peste care trece podul in drum spre Constanta:
Dunarea e fabulos de mareata, daca incepi sa o cunosti asa...de la nivelul apei, si mai ales daca incerci sa faci mai mult decat o tura de 10-15 km.
Era exact asa cum spusese Iacos. Pe mijlocul apelor iti vine sa strigi de bucurie in gura mare !
Minut dupa minut miscarile noastre se sincronizau mai bine, fara sa facem nici un efort pentru asta. SI totul devenise o miscare repetitiva, care parca nu mai cerea eforturi. Am observat ca padelam fara intrerupere, vorbind, razand, si nu simteam nevoia de pauza
Ultimul popas l-am facut pe malul romanesc, unde am fost nevoiti sa rontaim sandwichurile la soare, fiindca padurea era in stapanirea unor tantari tarcati si altoiti, care abia asteptau sa te prinda la umbra, cu aorta dezvelita.
SI cu posterioarele proaspat demortite, am plecat din nou voiosi pe ape
. (apropo...am observat ca in caiac marea problema nu e datul din brate, ci amorteala fundului
)
In portiunea care a urmat, fluviul avea un curs plin de anafoare, care adesea facea inutila folosirea carmei. Insa de aici am avut mai putin vand din prova, ceea ce a imbunatatit viteza de inaintare.
Cand am zarit in ceata zarii turnul de la Turtucaie, deja izvorul de buna dispozitie crescuse simtitor: vorbeam intre noi, vorbeam cu barjele, cu vapoarele intalnite....vorbeam cu fluviu...era o comunicare totala
AM mai asteptat putin, iar cand casele au devenit vizibile, i-am telefonat lui Iacos, speranta noastra.
Costin era destul de uimit de timpul scos de noi pe traseu, in conditiile in care nu ne propusesem nicicum sa batem vreun record, ci doar sa ajungem la destinatie
Una peste alta, toate au decurs mult mai bine decat gandisem, cerurile ne-au dat o vreme superba, spiritul nostru a fost la inaltime, la fel umerii si spatele nostru :d
La ora 14 eram la Oltenita, de unde ne-a pescuit prietenul nostru, si dupa un drum de o ora, am ajuns inapoi la Giurgiu. Multumim frumos, Costin.
Probabil exista un Dumnezeu al aventurosilor zambareti (asa cum se spune ca e unul al betivilor
) pentru ca la 30 min dupa ce am ajuns acasa, s-a pornit o ploaie torentiala
Era exact ceea ce trebuia, dupa o zi insorita pe fluviu, si o baie calduta acasa: o ploaie pe care sa dormi dus si sa visezi frumos.
P.S.
Nici un fel de febra musculara, nici un fel de insolatie sau alt disconfort. Insa 4 kg mai putin
