Depinde si de calitatea lemnului daca merita sa faci sipci din material noduros sau sa tot tai si sa le lipesti intre ele ca sa ocolesti nodurile.
Parerea mea (si nu numai) nodurile fixe/solide pot ramane. Din punctul de vedere al rezistentei structurii finale nu reprezinta nici un impediment.
Trebuiesc evitate /eliminate doar nodurile cazatoare
Din cate stiu eu in romanica nu prea exista material de rasinoase de calitate acceptabila pentru constructia de ambarcatii.
Depinde la ce vrei s-o utilizezi.
Clar ca nu va fi vandabil cu 125k Euro, pe post de "Riva boat" dar care este scopul (constructiei)?
Eu zic ca exista lemn bun, si din belsug.
Faptul ca designeri naval din alte tari recomanda alte soiuri are cu totul alt motiv - fiecare "cu bucatele obisnuite, cum le facea MAMA"
propusesem altui user intr-un alt thread folosirea lemnului venit in pachete la baumax sau stiu si eu ce magazine mai exista in tara.
Levy, fara misto: userul acela iti este dusman???! sau antipatic???
BauMax, OBI si Praktiker vinde in proprtie de 70% rebut, care nu este bun doar ca materie prima la vreo fabrica de celuloza.
Daca tii neaparat cand mai treci, fa o "ministatistica" cam in ce proportie sunt scandurile si dulapurile (posta, 5 cm grosime Ardeal, nici 4cm la magazinele pomenite, dupa uscare)
netorsionate si drepte sau cu deformari acceptabile...
Proportia nu ajunge la nici 20 %.
Am fost somat (la OBI ) de mai multe ori, fiind prins in-flagranti "sortand" scanduri de pin siberian (mi-am construit ferestrele termopan din pin siberian, la o casa in renovare).Si le-am cumparat de la OBI, fiindca erau si scumpe, majoritatea si torisonate de pleca lumea ingrozita, dar in adancul stivei zaceau cateva "diamante" doar ca trebuiau aduse la suprafata
Bineinteles am ripostat cu nonsalanta: Aratati-mi va rog legea care va da dreptul la aceasta interdictie, sau macar o inscriptie , afisata vizibil, atentionand cumparatorii !
-Dar daca toti ar face ca Dvs?
-Ei, daca 25% ar proceda ca mine , v-ati obisnui sa nu vindeti scanduri bune pt. cofrat pe post de materia cat. 1 /A
Din ce am vazut eu la noi la hornbach de exemplu
Corect, Hornbach e simtitor mai bun - si cel putin unde sunt eu client la ciment, vopseluri etc. sunt 2 baieti la dep. lemne, care pot deosebi pinul de larice...
lemnul venit in pachet la lungime de 4m si de calitatea A are destul de putine noduri..... se pot taia cu un circular si-ti rezulta o sipca de vreo 60mm latime si 14mm grosime(sau 12mm poti sa alegi).
Principalele avantaje ar fi pretul de cost mic 6-7 euro pe mp,uscat,luat la grosime,
Daca interpretez corect, te referi la material de pardoseala, rindeluit si inpachetat elegant, in folie de PE.
Daca suntem la acelasi numitor, atunci da, corect, pretul este de cca. 6euro/mp2.
Ai incercat sa infingi unghia, o moneda sau o cheie metalica in acel material?
Sau sa ridici o asemenea "lamela"?
Vei putea constata ca a) este f. moale si b) foarte usoara (cca. 500kg/m3 in stare uscata)
Este
molid (RO);
Fichte (DE)
Picea abies (Latina).
Moale, usor si gasesti in orice targ de lemne din targusoare sau la piata , la o fractiune de pret fata de magazinele amintite
(in Ianuarie 2011 am cumparat cu nici 300 lei/m3, semiuscat in zona Cluj, cu factura...).
Este drept ca nu este rindeluit, dar "se livreaza" la 25mm grosime, pana la 12 sau 14 mm aj o marja serioasa...
Poti incerca si cealalta cealalta varianta, mai rosiatica din familia coniferelor
Pinul de padure (RO);
Kiefer (DE) ;
Pinus sylvestris (Latina)
Este mult mai rezistent, se apropie de larice (sau pin siberian) si pretul trece lejer 12..15 euro/m2
(tot la 12..14mm, nut + feder pt. pardoseala sau lambriuri).
Si are o multime de noduri (fixe/necazatoare) la fel ca si laricele (Lärche /Larix)...
Calculand la metru cub, in ipoteza de pret min 12 euro/m2 si grosime maxima 14mm
rezulta (1000/14)*12 un modest 857 euro/m3...
De ce am detaliat toate acestea?
Bineinteles nu in cautare de "disensiune"...
Se vehiculeaza ideea (complet gresita) ca nici un soi de lemn indigen din Romania nu se preteaza pentru constructii de barci...
Daca intrebi de ce? raspunsul de regula izvoraste din regiuni de pesimism total, dar nefondat tehnic.
Intr-o perspectiva pragmatica:
a) poti sa folosesti aproape orice specie de lemn, atata timp cat este imbracat in rasina si armat pe AMBELE fete cu fibra (de sticla, ca de carbon, Kevlar si Aramid...)
Lemnul va avea rolul de miez, si criteriul principal de selectie va fi rezistenta, sa zicem cu accent pe tractiune si in al doilea rand la eforturi de forfecare
b) exterior armat si interior inbibat (pana la saturatie) cu ulei de in apoi vopsit (vopsea de ulei sau alhidic)
In acest caz pinul este perfect, pentru cei cu tescherea groasa/grea stejarul este optiunea optima
c) La pretul placajului (exprimat in euro/m3) de la "marii importatori" poti cumpara
stejar verde (la gater) cca. 2,5-3 ori cantitatea de placaj, la pret identic
Dupa uscare, si calculand cu o cadere de 60%, ajungi , calculat la pret euro/m2 tot la pretul placajului...
Da ai de asteptat, poate 2-3 ani pane se usca, dar in regim de constructie de amatori cat timp (mai exact sezoane calde) trec de la demararea santierului si pana la placarea carenei?
Eu as zice, la o barca de 8m sau mai mare, stejarul acela ar avea timp sa se usuce complet (daca nu "va face picioare" bineinteles
d) barca nu se construieste pt. eternitate. Din soiuri indigene, cu o intretinere rezonabila se poate ajunge la expectanta de 20-30 ani, care - zic eu este multumitoare
Lotcile sunt confectionate in proportie de peste 95% din molid, pe coaste de fag (numai cei bogati isi permit stejarul ?
,
si chiar cu tehnica rel. rudimentara de "smolire", trec de 20 ani durata de viata,
in conditii vitrege si utilizare intensiva.
In fine, nu sunt un apostol a regimurilor autarhice, dar lemn cu (sau contra) lemn merita de comparat
- pe baza proprietatilor (rezistenta mecanica si la apa) cat si stabilitate (la uscare / umezire)
- obtenabilitate si pret
- efort investit in "logistica si cautare"
Daca tot am ajuns la acest punct,
DOMNILOR ESTE VREUN INGINER SAU EXPERT SILVIC printre Barcaholici???
Bun, dupa o asa de inversunata aparare a soiurilor autohtone, cateva imagini cu ce se poate face "din lemn ordinar" din familia
Querqus