Anotimpuri fără Vivaldi

Anul ăsta am fost pe lacurile de pe Tisa aproape lună de lună. În continuare îmi propun să vă prezint modul în care anotimpurile au transformat peisajul. Aş fi curios să văd în care lună vi se pare vouă că balta arată cel mai frumos. Începem cu luna aprilie.


În luna aprilie dimineţile sunt încă friguroase şi în plus vântul îşi cam face de cap astfel că o plimbare cu caiacul presupune un scut termic adecvat şi o geacă de vânt. Lacul e vânăt, burzuluit iar trestiile sunt încă uscate, ca un gard nevopsit. În aparenţă peisajul e anost dar austeritatea are frumuseţea ei: păsările se văd, neavând unde să se ascundă, suprafaţa apei e curată, neinvadată de ciulini, nuferi sau alte plante acvatice iar debitul mare al Tisei umple la maxim canalele şi lacurile, ţinând deschise rute care mai târziu se vor închide. Primele frunzuliţe mijite în coroanele copacilor sau o rază răzleaţă ce-ţi atinge obrazul te încântă şi-ţi insuflă o nemaipomenită poftă de viaţă. 2-3 ore de padelat în astfel de circumstanţe reuşesc să te ţină treaz toată săptămâna. Planuri peste planuri ţi se învârt în cap şi nu vrei decât să revii cât mai repede în această lume mirosind a proaspăt.

Mai

În mai iarba de pe diguri e cosită şi cum te dai jos din maşină te ia în primire mireasma fânului ...


Te bucuri de verde. Vremea e în continuă schimbare şi cumuluşi fotogenici cum nu vezi în restul anului asigură un fundal deosebit pentru fotografii. Apa e încă rece obligându-te să vâsleşti cu grija de a nu stropi, dar soarele mai că nu frige pe piele. Basca e deja obligatorie.

Plantele ce se dezvoltă pe suprafaţa apei încep să mijească. Albastrul intens al cerului colorează apa. Pe maluri găseşti flori surprinzătoare.


După opt ore pe baltă, parcă nu îţi ajunge şi îţi spui în drum spre casă: "trebuie să vin şi săptămâna viitoare".

CrocodiluDiluDilu a spus:

După opt ore pe baltă, parcă nu îţi ajunge şi îţi spui în drum spre casă: "trebuie să vin şi săptămâna viitoare".

Click pentru a extinde...

Totusi, cum sa-l excluzi pe Vivaldi din combinatia asta ?
Pana cand trec cele opt ore de iarna, ca sa putem sa ne bucuram privirile de verdele natur, din cand in cand ascult si Anotimpurile. De ceva vreme m-am intalnit cu inregistrarea violonistului britanic Nigel Kennedy. Interpretarea lui are o altfel de dinamica. Mult mai poetica...

Linkuri ar fi multe. Unul din ele : Nigel Kennedy Vivaldi The 4 Seasons full - YouTube

Iunie

În iunie am găsit balta cochetă ca o femeie tânără. Plantele trecuseră de puritatea mugurilor şi de gingăşia primelor frunze şi puneau stăpânire cu fermitate asupra locului. Covoarele verzi se conturau deja şi pe suprafeţele mari ale lacului, siajele bărcilor delimitaseră şenale ce indicau rute. Trestia era verde şi deasă, iar nuferii cu petale cărnoase punctau apa ca nişte bijuterii. În lumina plină a soarelui, culorile deveniseră ferme, saturate.


Soarele ardea deja la propriu si fara camasa cu maneca lunga nu era de iesit pe lac. Am gasit ca fiind placute mai ales canalele umbrite, dar si aici, razele soarelui pareau sa nu poata fi oprite.


La finele unei zile de hoinăreală pe lac ne simţeam tărbăciţi de soare şi căutam aerul condiţionat din habitaclul Bagherei. Eram de acord că parcurgerea traseelor nu fusese o joacă dar ne incitase prea mult noua faţă a lacului pentru a ne opri aici. Luna viitoare vom veni iarăşi!

Iulie

În iulie lacurile arătau exact ca şi cornul abundenţei: fiecare cotlon şi fiecare centimetru pătrat era acoperit cu vegetaţie eteroclită. Locul deborda de exotism, atrăgându-ne să explorăm tot felul de japşe şi canale ascunse. Nuferii şi covoarele de flori galbene făceau oficiu de cireşa de pe tort. Totul era încântător dar ... Fiindcă exista un "dar". Căldura. Căldură mare. Foarte mare. Pe lac simţeai fizic radiaţiile, ca în cuptorul cu microunde. Frumos, frumos, dar sigur in august nu vom veni.

Septembrie

Septembrie părea să fie luna ideală în care căldura să cedeze. În plus eram deja trişti gândindu-ne la sfârşitul sezonului, la lungile luni în care caiacele vor sta inerte iar noi ne vom uita doar la imaginile din PC.
N-a fost aşa cum ne aşteptam. Am sosit la lac pe o ploaie măruntă ce nu ne-a speriat, dar nici nu ne-a bucurat. Cerul era de plumb iar lacul murdar. Am ieşit totuşi pe baltă. Câtă linişte! Niciodată n-am vazut lacul atât de nemişcat. Apa se făcuse ulei şi siajul caiacelor ieşea în evidenţă ca o tuşă contrastă pe o foaie complet goală.


Plantele însă agonizau. Nuferii imaculaţi erau invadaţi cu pepi iar puritatea lor ceda pe ici, pe colo. Secătuite după o vară secetoasă, micile canale abia dacă mai permiteau accesul. În schimb abţibidurile unor frunze galbene ornau fiecare canal.
Ne-a bucurat această tură târzie. Toamna abia începuse pe Tisa şi un gând nu-mi dădea pace: cum o fi în noiembrie, cu soare cu dinţi saturând culorile unei păduri ruginii, cu picături reci scurse de pe padelă şi fără păsările migratoare ce-şi vor fi făcut valiza?

Sper sa nu iti strice sistemul de votare, faptul ca am dat "like" la postarile din fiecare luna. Imi place locul ala in orice anotimp. Cred ca la iarna mergem sa ne dam cu patinele pe acolo

Noiembrie

Am prins si puseul de caldura asteptat pentru iesirea de toamna. Surprinzator, cu toate că pe drum copacii aproape se dezbrăcaseră de frunze, în jurul lacurilor era incă destulă verdeaţă. Toamna nu muşcase încă prea adânc. Soarele cu dinţi încălzea totuşi suficient încât temperatura să fie plăcută. Problema cea mai mare însă era nivelul scăzut al apei. Nămolul uscat pe tulpinile trestiilor arăta că faţă de septembrie lacurile se goliseră cu jumate de metru şi la intrare pe lacul mare am rămas împotmoliţi în mâl. Păsările nu plecaseră, în schimb vegetaţia plutitoare dispăruse în mare parte, descoperind luciul apei.


M-am întors acasă uşor dezamăgit de peisajul lacustru. Îmi făcusem oare prea mari aşteptări? Sau poate, vorba skiperului, "vara este o stare de spirit"?

saptamina viitoare voi fi in zona, dar .... nu-i primavara....

dacrom a spus:

saptamina viitoare voi fi in zona, dar .... nu-i primavara....

Click pentru a extinde...

Balta nu e îngheţată Am trecut şi eu pe acolo mai alaltăieri. Chiar mă gândeam că iarna lipseşte din colecţie

În sfârşit, iarna

Foarte frumos. Remarc anul asta cum multi dintre noi au impins sezonul pana in ultimele zile ale anului .
Eu desi am iesit de doua ori in saptamanile anterioare pe Dunare si in delta Neajlovului, simteam acelasi impuls acum in weekend, cand am fost la Giurgiu.
Astazi am vazut un film facut de pe un velier, Coquetta, dupa amiaza, pe o mare curata si un vant de toata frumusetea
Cred ca suntem pe drumul cel bun !

Florio a spus:

Foarte frumos. Remarc anul asta cum multi dintre noi au impins sezonul pana in ultimele zile ale anului

Click pentru a extinde...

Nu Florio, tu ai împins sezonul în iarnă! În seara în care ţi-am citit postările cu tura pe Neajlov, mă întrebam ce caut eu în pat. Abia din acel moment continuarea a fost ceva firesc