chemari si raspunsuri

..............La intoarcere, daca tot a fost benzina in rezervor, ne-am abatut si pe la Miami Beach sa vedem cum isi petrec aia vacanta,,, Mi s-a parut oribil vizitand Miami Beach dupa 30 de ani. Si probabil canistra noastra de benzina si bocancii din portbagaj nu se asortau cu un Lamborghini parcat in apropiere...

...................

Cunosc sentimentul, ne-a încercat când prin parcursul vreunei călătorii am ajuns tangențial sau forțat în vreun punct turistic. Privesc fără a putea înțelege, motivul acelei aglomerări de oameni, stând unul într-altul, într-un bâlci general.
Mai ales că mulți dintre ei au și acasă luxul acela.

..............
"Gliding Memories - 2020" a acoperit 99.72 mile nautice, adica 185.6 Km.

E ceva de padelat! Distanța e de parcurs ușor cu un caiac, în 4 zile.
Dar cu atelajul vostru încărcat și împotriva unor curenți mareici, lucrul tinde spre extrem. Ceea ce mărturiseau și palmele tale :) .
Cu un plan zilnic de pasaj, se mai evită orele de curent mareic, sau se poate folosi unul favorabil. Dar asta după împrejurări.

Apropo, mai zic o dată ca în trecut: încercați să ieșiți cu două caiace, M. are destulă experiență în atâția ani de padelat, cât să-i fie cât se poate de ”safe”.
Ba chiar mai safe decât călătoria într-o singură plutitoare.
Înțeleg că organizarea voastră și dotarea, sunt pentru o barcă. Spun doar de fantezia discuției, că două caiace de expediție pot adăposti cât echipament ați pus voi în canoe. Taie apele mult mai rapid, efortul va fi mai mic, mobilitatea și deplasarea alături sunt extrem de plăcute.
Iar un eventual accident de răsturnare, are în coechipier și caiacul lui, o rezolvare facilă.
Poate pentru o ieșire de plăcere, încercați varianta asta. De chichi, cum ziceai :D
(n-am mai folosit expresia asta din copilărie, nu știu cum ți-a venit :D )
 
Cunosc sentimentul, ne-a încercat când prin parcursul vreunei călătorii am ajuns tangențial sau forțat în vreun punct turistic. Privesc fără a putea înțelege, motivul acelei aglomerări de oameni, stând unul într-altul, într-un bâlci general.
Mai ales că mulți dintre ei au și acasă luxul acela.

Se imbraca la fel, mananca la fel, se comporta la fel urmarind in cadenta mofturile zilei si par sa se simta bine cand sunt stivuiti precum scaunele de plaja. Asta e, fiecare cu preferintele lui.

E ceva de padelat! Distanța e de parcurs ușor cu un caiac, în 4 zile.
Dar cu atelajul vostru încărcat și împotriva unor curenți mareici, lucrul tinde spre extrem. Ceea ce mărturiseau și palmele tale :) .
Cu un plan zilnic de pasaj, se mai evită orele de curent mareic, sau se poate folosi unul favorabil. Dar asta după împrejurări.

Existenta putinelor locuri de campare complica planurile, in special la intrare si la iesire. De exemplu, noi planuiam sa intram in Everglades City si sa campam prima noapte la Lopez River, usor, pe interior, doar ca, fusese rezervata mai devreme. Rezervarile se pot face doar in persoana cu 24 de ore inainte de a intra pe apa. Ianuarie este una din lunile favorite de padelat in Everglades si s-au facut rezervari la greu in dimineata aia. La Lopez River rezervase deja un grup de 11 caiacisti din aia care prefera sa padeleze in gashca. Si la urmatorul chikee era deja rezervat, asa ca am hotarat sa intram pe la ocean pentru ca pe plaja gasesti un loc de pus cortul in timp ce pe interior daca altcineva a rezervat chickee-ul respectiv, you’re fucked, ca nu incap decat doua corturi pe cele duble si unul pe cele simple. Reamintesc ca pe interior nu exista locuri de acostare/campare in afara celor amenajate pe chickee, nu doar pentru ca nu e voie, ci pentru ca nu se poate datorita malurilor acoperite cu mangrove. Ai vazut in imagini, nu poti decat sa te agati de ele sa-ti tragi sufletul ca sa nu pierzi teren cand curentul este impotriva.

In mod ciudat, exceptand Roger’s River, unde in a doua noapte petrecuta acolo a aparut spre seara o barca cu motor cu doi indivizi care spuneau ca sunt pescari (probabil ”la mana”, ca n-am vazut nici o scula de pescuit) si doi tipi cu kayace care tocmai plecau cand am ajuns la Harney River, n-am mai intalnit nimic si chikee-urile double ne-au apartinut in totalitate.

La Highland Beach la plaja nu era nici dracu ca e izolat si batea vantul (locul de campare nu e pe asa zisa Wilderness Waterway). A propos de Wilderness Waterway din lipsa fondurilor n-au mai inlocuit marcajele distruse la ultimul uragan si trebuie sa belesti bine ochii sa gasesti iesirile din lacuri inapoi pe canale). In unele locuri este un adevarat labirint cu canale care se infunda.

Toate astea fac planurile de padelat mai dificil de creionat. Cum stim foarte bine, fluxul si refluxul se schimba de 4 ori pe zi cu o usoara deviatie a orelor si o fluctuatie a cotelor. De cele mai multe ori, in functie de directia in care trebuie sa padelezi, momentele potrivite sunt pe la 4 dimineata cand iti vine mai greu sa strangi tabara si s-o iei la “vale”. A trebuit sa procedam asa in ultima zi pentru ca aveam de parcurs 17 mile si stiam ca se monteaza vantul devreme. La 4 dimineata strangeam tabara la lanterna si la 5 eram deja pe apa cu “linguritzele” in mana.

De asemeni in prima zi la intrare, ne-a prins noaptea pe apa si am debarcat pe plaja aproape de miezul noptii. Cand nu e vant, mai ales daca e si luna, e feeric, dar cand e vant e mai complicat de evitat valurile pe intuneric. E magic sa padelezi noaptea la ocean cand vezi mai putzin si auzi mai mult. Respiratia oceanului se simte mai mult noaptea cand auzul amplifica orice clipocire, orice respiratie de delfin si cand ochii reusesc sa desluseasca o dorsala de rechin ratacit mai aproape de canoe. Pe interior noaptea auzi respiratiile viguroase ale delfinilor iesiti la vanat, strigatele pasarilor trezite din somn si aligatorii iesiti la “cumparaturi”... :)


Apropo, mai zic o dată ca în trecut: încercați să ieșiți cu două caiace, M. are destulă experiență în atâția ani de padelat, cât să-i fie cât se poate de ”safe”.
Ba chiar mai safe decât călătoria într-o singură plutitoare.
Înțeleg că organizarea voastră și dotarea, sunt pentru o barcă. Spun doar de fantezia discuției, că două caiace de expediție pot adăposti cât echipament ați pus voi în canoe. Taie apele mult mai rapid, efortul va fi mai mic, mobilitatea și deplasarea alături sunt extrem de plăcute.
Iar un eventual accident de răsturnare, are în coechipier și caiacul lui, o rezolvare facilă.
Poate pentru o ieșire de plăcere, încercați varianta asta. De chichi, cum ziceai :D
(n-am mai folosit expresia asta din copilărie, nu știu cum ți-a venit :D )

Nu contest avantajele padelatului solo, dar pentru ce vrem noi sa facem un tandem (kayak, canoe, placa) se potriveste mai bine. Amintesc, fortza maxima in cazuri de manevra majore, repaus cand unul mananca, filmeaza, bea apa, se uita pe harta, si celalalt continua sa traga... Si apoi ne simti in "echipa" cand padelam o "aceasi barca"... :)
 
Ultima editare:
(continuare)

Am fost putin nedumerit ca au trimis ditamai autobuzul cu remorca 150 de mile sa ne recupereze... dar asa a fost intelegerea, ca ne va astepta o masina si asa a fost. Omul a stat in soare mai bine de 4 ore si ne-a asteptat...

La ce rastel de ambarcatii tragea dupa el, era musai sa fi fost autobuz... Mai departe e ca la autobuz: se mai intampla ca la cate o statie sa urce doar doi calatori :)
 
La ce rastel de ambarcatii tragea dupa el, era musai sa fi fost autobuz... Mai departe e ca la autobuz: se mai intampla ca la cate o statie sa urce doar doi calatori :)

Pai, rastel de ambarcatii gol... putea fi tras usor de un mid-size pick-up. Sau macar un full-size. Ma refer la eficienta, trimiti ditamai autobuzul pentru 2 oameni si o canoe 150 de mile dus si 150 mile intors? 300 de mile = 482 de Km. Altceva nenea al n-a mai facut in ziua aia, pentru ca sosise pe la 11:30 dupa 3 ore de mers, ne-a asteptat pe noi aproape 4 ore si dupa aia a durat 3 ore sa ne duca inapoi la masina noastra. Adica a facut si vreo 4 ore de overtime in ziua aia. Sigur ca am platit si ziua lui de munca, si motorina, si un profit pentru companie, dar ma gandesc ca este ineficient... Nu ma plang, oamenii au fost de cuvant si au zis ca trimit masina sa ne recupereze dupa 12 zile si asa au facut, intelegerea e intelegere, dar... in fine.
 
Incepand din aceasta seara, nu voi mai posta pe “Cap Compas” intrucat contul mi-a fost suspendat. Imi pare rau daca am incalcat vreo regula, n-a fost cu intentie. Probabil ca imi va fi suspendat contul si aici, pentru ca, exceptand foarte mici diferente, am postat acelasi continut si acolo si aici.

Nu voi face nici un efort pentru a mi se reactiva contul, aici, sau pe “Cap Compas” pentru ca nu inteleg ce regula am incalcat.

Fara nici un dram de suparare, cele bune tuturor, si aici si dincolo.
 
Buna ziua. Nu cred că vi sa suspendat contul, deoarece și mie mi sa intîmplat același lucru. Cred mai degraba că este o problemă tehnică a siteului.
 
Tot eu. Cu așa povești nu cred că poate cineva să vă suspende. Dimpotrivă , toți citim (și visăm )cu plăcere astfel de aventuri.
 
Salut,
A fost o problema de server si s-a rezolvat!
Eu te citesc cu placere si aici si acolo. Cum spunea un coleg mai sus ne ajuti si ne inveti sa visam.
Nu fii atat de suspicios, am crezut ca asta e doar "boala" locala....
Toate cele bune!
 
Salut,
A fost o problema de server si s-a rezolvat!
Eu te citesc cu placere si aici si acolo. Cum spunea un coleg mai sus ne ajuti si ne inveti sa visam.
Nu fii atat de suspicios, am crezut ca asta e doar "boala" locala....
Toate cele bune!

Am inteles si ma bucur ca a fost asa. Sincer, am crezut ca i s-a pus pata cuiva ca am postat prea mult si s-a plans la administratie. Ma resemnasem. A propos, bolile ereditare se amelioreaza, nu se vindeca... :0
 
Ce ar fi putut merge prost? Multe. Sper sa aflam povestea...


Recapituland pe scurt ce am invatat din articolul destul de slabutz:

Omul intra pe apa intr-o canoe (mai dificil de padelat de unul singur) pe 22 ianuarie in Everglades City si intentioneaza sa iasa la sud pe la Flamingo in 8 zile padeland vreo 99 mile pe "Wilderness Waterway". OK, perfect plauzibi,l doar ce am facut traseul asta (mai lung in cazul nostru) luna trecuta si l-am facut cu popasuri de cate o zi in doua locuri in 12 zile.

Omul avea ca prim popas, "Lopez River" unde am vurt si noi sa petrecem prima noapte, dar nu s-a putut datorita unui grup ce rezervase inaintea noastra. De la punctul de intrare pe apa in Everglades City pana la "Lopez River", fara ocoliri, sunt cam 8.5 mile, adica este relativ usor pentru prima zi. Noi a trebuit s-o luam spre vest sa ocolim pe la ocean pana la o insula, vreo 13.5 mile.

In fine, articolul ne spune ca 11 zile dupa ce a intrat cu canoea, un grup de kayak-isti ce padela noaptea (ture locale in zona Everglades City) a gasit piese de echipament plutind si presupunem ca omul este gasit de echipa SAR a doua zi (imagini video de zi). A fost gasit doar la vreo mila distanta de asa zisul traseu "Wilderness Waterway" (marcat e un fel de a spune, multe semne au plecat cu ultimul uragan si nu s-au mai intors) si la vreo 2 mile de unde i-au gasit echipamentul plutind. Deci, l-au gasit la vreo 12.5 mile de punctul de intrare dupa 12 zile!!! Si aici intram cu succes in ceata...

Unde si-a petrecut omul ala cel putzin 10 zile? Ni se sugereza fara confirmare ca a plutit o perioada indelungata de timp(?) Sa fi innoptat in prima zi la Lopez River asa cum planificase si dupa aia in ziua urmatoare a pornit mai departe si s-a rasturnat si a plutit 9 zile cu PFD-ul? ERRATA: Articolul indica ca ambarcatiunea a fost gasita partial inundata in mangrove...

Nu cred ca a plutit 9 zile fara apa, mancare, pentru ca zona aia este aproape de punctul de intrare si este frecventata de kayace, barci cu motor, canoe. Macar la 2 zile tot trebuie sa fi trecut cineva in Ianuarie, una din lunile de varf in privinta traficului. Daca era August, ar fi putut sa nu treaca nimeni si dupa doua saptamani, dar in Ianuarie prea aproape de punctul de intrare si trebuie sa fi trecut cineva macar la doua zile.

Deci stim locatia unde s-ar fi rasturnat, sau i-a fost luata canoea de flux (stim dintr-o conversatie pe care am avut-o noi la iesire cu ranger-ii ca in una din noptile de la inceputul lui ianuarie a venit apa mare la flux si a inundat petecul de pamant de la Lopez River si este posibil sa fi venit apa mare spre sfarsitul lunii. Sau, pur si simplu, i-a luat vantul canoea (se intampla). Dar orice s-ar fi intamplat, nu stim CAND s-a intamplat incidentul.

Imi este greu sa cred ca a stat plutind mai mult decat o zi sau doua si pentru ca fauna locala s-ar fi interesat daca este pe meniu... Si aligatorii nu sunt foarte mofturosi, oricat de batran ar fi fost individul.

In fine, partea cea mai importanta a relatarii este ca l-au gasit la timp si omul a avut zile. Noi am fost de 5 ori in Everglades si l-am traversat de la Everglades City la Flamingo de 3 ori, si pe interior, si pe exterior, si intr-o tura combinata exterior/interior, acum ultima data.

Daca esti pregatit si respecti riguros cateva reguli este o adevarata placere accesibila oricui. Daca cauti scurtaturi de la ce trebuie sa faci, poate fi extrem de dificil.
 
Ultima editare:
Câte o dată merg în natură sălbatică, oameni fără prea multă experiență. Fiindcă au văzut la alții, li s-a părut ușor sau poate bravează, că bravada este o sursă inepuizabilă de SOS :)
Alte dăți se pot întâmpla pur și simplu lucruri care îți scapă de sub control fiindcă depășesc și imaginația. Dar sunt rarisime, iar cineva cu experiența călătoriilor în natură, care are și o dotare minimă corespunzătoare, trece peste ele cu bine.
Oricum, eu nu m-aș aventura în ape mareice, singur cu o canoe. Pur și simplu nu faci față curenților, chiar dacă ai forța necesară nu o poți aplica cum trebuie. Un caiac este mult mai echilibrat din punctul ăsta de vedere.
Uite, sâmbăta și duminica trecută, am ieșit pe Dunăre, cu caiac+cort. Se anunța vânt tare, motiv pentru care, prietenul care avea canoe a trebuit să renunțe (și da, este unul dintre cei experimentați, organizează ture de ani întregi :) ).
A făcut foarte bine, uite, un om cu experiență nu bravează.
Vântul a fost de 20 nd, cu rafale de 28 nd. Pe un vânt de genul acesta din prova, o canoe are mari probleme. Dacă omul e singur în canoe, s-a terminat.
Eu padelam intens, fără pauză, caiacul trecea efectiv prin valuri fără să mai aibă timp să le încalece. Cu capul înainte, vedeam cum vine rafala, încrețind violent suprafața valurilor: 3, 2, 1, și băgam capul în piept. O simțeam o secundă mai târziu cum lovește.
Cu o canoe... nu ai soluție la așa ceva. Iar ăsta poate fi chiar un front local, neprognozat.
 
“Cate o dată merg în natură sălbatică, oameni fără prea multă experiență.“


Sunt bineveniti toti cei care iubesc natura, indiferent de experienta. Sunt doar cateva reguli minore, de bun simt, care trebuie respectate.
 
Proaspat iesit de la cuptor... Dupa aproape 3 luni pe masa de montaj si 52 de ore de compresare, e gata... :)

https://vimeo.com/402927641

While plans for a vacation can and will often change in the field, due to weather, or just the unexpected, there are some rare vacations when every detail flows according to the plan. Well, almost every detail…

On January 1, 2020, we embarked on a canoe trip to the Everglades National Park to retrace our first paddling journey in 2009. Ten years after that first journey, while some things seem the same, we were definitely not quite the same.

Thank you for taking the time to come along and enjoy our 103 minute long video diary. We tried to make room for each of you in our canoe… :)

Please, don't forget to click on the "HD" letters and choose the 1080p for the best viewing quality.
 

Back
Sus