chemari si raspunsuri

Stii cum este, pana la urma, toate fac parte din viata noastra, si zilele ploioase si cele mai insorite si chiar si COViDU asta... De-ar trece odata. Este greu de trait in colivie.

Având în vedere că pandemia asta nu va avea o rezolvare în viitorul imediat, iar urmări vor fi pe termen mai lung, cred că trebuie să ne gândim la călătorii în natură pe care ni le pot permite condițiile actuale.
E destul de clar că expedițiile vostre în zone îndepărtate, vor mai avea de așteptat.
În ceea ce mă privește, ca un surogat al călătoriilor în Egee, noi am plutit anul acesta mai mult decât oricând, pe Dunăre. N-a fost rău deloc, de vineri până duminică noaptea, am locuit în barcă, din primăvară și până acum. Astfel n-am simțit restricții de nici un fel.
Barca este încă acolo, aș vrea să o scot zilele acestea.

Poate găsiți și voi variante care să îndulcească perioadele acestea restrictive :)
 
Având în vedere că pandemia asta nu va avea o rezolvare în viitorul imediat, iar urmări vor fi pe termen mai lung, cred că trebuie să ne gândim la călătorii în natură pe care ni le pot permite condițiile actuale.
E destul de clar că expedițiile vostre în zone îndepărtate, vor mai avea de așteptat.
În ceea ce mă privește, ca un surogat al călătoriilor în Egee, noi am plutit anul acesta mai mult decât oricând, pe Dunăre. N-a fost rău deloc, de vineri până duminică noaptea, am locuit în barcă, din primăvară și până acum. Astfel n-am simțit restricții de nici un fel.
Barca este încă acolo, aș vrea să o scot zilele acestea.

Poate găsiți și voi variante care să îndulcească perioadele acestea restrictive :)


Ar fi bine sa fie alternative, dar, in cazul nostru, nu sunt... dincolo de restrictii sunt fel de fel de alte complicatii si ne asteptam la vremuri si mai complicate. "Recrutul" nostru a avut cateva luni dificile cu sanatatea (84 de ani) si am reusit cu greu s-o aducem inapoi pe linia de plutire. Acum, dupa ce am crezut ca va pleca dintre noi, afirma cu tarie ca este si ea gata de drum. Ce drum? Unde? Pana la piatza? Pana in "Cismigiul" nostru?

Seasick si-a rupt un deget, ii atarna doar in piele, in urma unui accident cu trotineta electrica acum doua saptamani si consideram ca a fost norocoasa ca s-a ales doar cu atat in plin trafic. Si tot asa... din lac in putz.

Este greu sa tanjesti dupa libertatea de dincolo de civilizatie unde nu mai vezi si auzi prezenta umana. Mi-a ramas sufletul acolo, ce sa fac... Mi-e dor... Inchid ochii si adulmec aerul rece din nord si cand ii deschid ma cuprinde o tistete din care nu ma scoate o plimbare la padurea din apropiere. Nu sunt capabil sa explic diferentele...

In acelasi timp asta nu ma impiedica sa ma bucur pentru voi si bucuriile voastre... :) Si mai fur cu ochiul cate o feliutza dintr-un peisaj din pozele voastre.
 
Ultima editare:
Este greu sa tanjesti dupa libertatea de dincolo de civilizatie unde nu mai vezi si auzi prezenta umana. Mi-a ramas sufletul acolo, ce sa fac... Mi-e dor... Inchid ochii si adulmec aerul rece din nord si cand ii deschid ma cuprinde o tistete din care nu ma scoate o plimbare la padurea din apropiere. Nu sunt capabil sa explic diferentele...

Poate ca schimbarea locuintei cu un yacht ar putea alina durerea... V-ati mai gandit la varianta asta?
 
Poate ca schimbarea locuintei cu un yacht ar putea alina durerea... V-ati mai gandit la varianta asta?

Kirule, au imbatranit oasele si m-au ajuns din urma ploile prin incheieturi. Daca e sa fie barca, generic vorbind, ca nu ma incumet sa-i zic yacht, va trebui sa aiba un grad de confort pe care bugetul nu mi-l permite. Dincolo de pretzul de achizitionare sunt cheltuielile de intretinere, motorina, mancare, fel de fel de nevoi, taxe, alea, alea. Nu mai pot sa ma mut intr-o barca mica (doar ca sa fiu in barca si nu pe uscat) si sa traiesc spartan intr-o marina inghiontit de grija zilei de maine, numarand monezile din buzunar.

Imi place sau nu, am nevoie de contactul periodic cu uscatul pentru a supravietui financiar si nu ma pot bizui pe eventuali calatori la bord. Nu ca as fi autorizat sau competent sa plimb "turisti".

Crede-ma ca am facut calcule cu zecimale si nu mi-a iesit ecuatia. Ca sa nu mai mentionez ca Seasick poate trece de la o tabara la alta intr-un kayak/canoe pe valuri dar nu pot s-o oblig sa traiasca permanent pe o barca.

Barca ideala pentru noi, daca chiar ar fi sa schimbam domiciliul si sa ne mutam permanent pe apa, ar fi un "steel motor sailer" in jur de 70 de picioare, sustinut de un venit stabli de minim $5-6 K lunar.

Facand ce, pe barca pentru a obtine banii aia? Nu-ti da nimeni suma aia daca doar stai pe barca si... continui sa imbatranesti. Sunt multi oameni tineri, priceputi si infometati, gata sa-ti ia locul indiferent ce profesie ai...

Hai ca-mi trag singur doua palme sa ma trezesc si din visul asta... :)

Sigur ca fiecare are visul si ecuatia care i se potrivesc. Pana la urma si Magellan si Columb si Hook si toti ceilalti au plecat in cautarea necunoscutului si au navigat pe banii altora... :)

Chiar daca pot, nu vreau sa-mi demonstrez ca sunt capabil sa cumpar un velier mai nou din fibra, la vreo 40-50 de picioare, pentru ca stiu sigur ca n-as fi fericit traind zi de zi pe el intr-o marina, sau dintr-o marina in alta. Da, imi place sa hoinaresc, dar imi place si sa-mi organizez detaliile iesirilor, nu ma pot lasa in voia sortii pentru ca sunt constient ca nu mi-ar fi bine. Daca aveam 20 de ani si eram singur mi s-ar fi rupt in fix paishpe parti congruente, dar la 56 lumea se vede putzin altfel si esti atras de alte detalii si nuantze... mai ales cand chemarile sunt spre destinatii din ce in ce mai putzine si mai greu de atins. N-am bani sa-mi finantez expeditii independente si nici nu prea mai este loc sa devii explorator. "Necunoscut"-ul a ramas un cuvant incitant la un ciocnit de halbe intre amici si pentru ca, cel putzin pe planeta asta, nu mai exista nimic accesibil si necunoscut.

Ma inscriu printre primii la un voiaj interstelar dar stiu sigur ca nu mai apuc sa-l fac.. :)

Deocamdata voi continua sa admir de la peluza pe cei ce-si savureaza bucuriile, care dupa cum poate si cum se pricepe. Si nu in ultimul rand, dupa cum i se potriveste.
 
Ultima editare:
Dacă am știi întotdeauna ce avem de făcut, dacă am vedea întotdeauna ce avem în față, viața ar fi plicticoasă răăăău. Câte-un episod de ceață locală dă bine, măcar în poze :) Important este că „ați recuperat recrutul” și sper că și degetul lui Seasick s-a mai înzdrăvenit. În rest nu-mi fac și nu vă faceți probleme: chemările își vor găsi ele răspunsuri!
 
Ultima editare:
Dacă am știi întotdeauna ce avem de făcut, dacă am vedea întotdeauna ce avem în față, viața ar fi plicticoasă răăăău. Câte-un episod de ceață locală dă bine, măcar în poze :) Important este că „ați recuperat recrutul” și sper că și degetul lui Seasick s-a mai înzdrăvenit. În rest nu-mi fac și nu vă faceți probleme: chemările își vor găsi ele răspunsuri!

Aici as reformula putzin, Kirule. Daca am sti intotdeauna ce ni se va intampla, viata nu ar mai oferi nici o surpriza, sau bucurie, dar cand pornim la drum este util sa stim ce optiuni avem pentru abordarea unor eventuale probleme.

Sau, cum au spus altii mai destepti decat mine,

“In preparing for battle I have always found that plans are useless, but planning is indispensable.”
― Dwight D. Eisenhower

“By failing to prepare, you are preparing to fail.”
― Benjamin Franklin

“A goal without a plan is just a wish.”
― Antoine de Saint-Exupéry

si desigur, pentru balans, inevitabil, asta... :)

“Is it dangerous to plan too much? Yes, we all need to plan,
to have a plan, but life goes on regardless of our plans and
we know only too well what happens to so many of the best
laid plans of mice and men!”
― Leslie W.P. Garland, The Golden Tup
 
Blocati acasa de efectele pandemiei, privind la pomul de iarna si visand barci si iesiri, Seasick si Grumpy va ureaza un Craciun Fericit si toate cate vi le doriti, mai mari si mai mici.

4827305138d553d8a372db62ecd0a382e3448bf7.jpg


12aeca65b9f52ae9feaf32922236861099548347.jpg


78acf3852452a3ea4c1fea001a075887cbeff4f1.jpg


5fea81f040b6c5d4eb583b7749c5b4c142c32692.jpg


8cde577d613b1e69c036a16be6970def404910c3.jpg
 
Ultima editare:
In incercarea de a mai scrie un capitol mai lipsit de aventura, astazi ne-am marit flota cu doua placi gonflabile... Cealalta placa de acum doi ani, aka "Portavionul", cum i-am spus noi , are o capacitate de 4 persoane + echipament si este cvasi-imposibil de padelat in doi pe un curs stabilit cu vant lateral sau frontal.

Incercam si placile gonflabile (deocamdata in "docul usact" si mai tragem concluzii... :)

4d7dfc2393cf7bc45da85be1ed29fc8768387fb7.jpg


abe57193dbee52f7ad870e672d4f388c1c9624f1.jpg


98bc6994d4fed4f7daf8431e959ea12c0bf20a18.jpg


5c9338a1d5a6cc7bbd9ae57dce9054e9b4543ccf.jpg


df50629ffc5033d97e7a7a79ba2c7ecde1a51645.jpg


6f994346aeecf9dad8953b817e8c65a074eacdb2.jpg
 
Tot stand-up, ca am dat in mintea copiilor… la batranetze… :) Speram sa fie mai usor de guvernat ca “portavionul” ne-a scos sufletul si ne-a lasat asa… Apa sarata ne mai trebuie, ca in rest avem de toate... :)
 
Ultima editare:
Incerc sa ma abtin sa nu izbucnesc in ras… :) Noile placi creaza inevitabila iluzie a unei “expeditii’. Pregatiri, inventarierea si controlul echipamentului de navigatie, comunicare, prim-ajutor si avarie, de parca nu am iesi cu placi umflate cu aer, in apropierea unei zone populate, cu acces auto, aer conditionat si bere rece… :)

Probabil ca nostalgia unei expeditii imi provoaca o satisfactie “perversa” sa pregatesc totul cu o meticulozitate demna de cauze mai “nobile”. Nu vom iesi niciodata mai mult de o zi lumina, ceea e inseamna ca in fiecare seara ne vom intoarce la “baza”, sau nu mai departe de 10-15 mile nautice de punctul de lansare. Si totusi…

…am pregatit x 2, pagaie, padela, PFD gonflabil cu fluier, ancora de 1.5 kg, scaun kayak, genti impermeabile, mini-lada frigorifica, manusi si pantofi de apa, gps cu harta nautica, VHF radio, lumini semnalizare (verde-rosu), trusa prim-ajutor, telefon impermeabil, difuzor/microfon impermeabil, echipament foto-video, baterii rezerva, ochelari si crema de soare… :) La mine mai adaug un binoclu si ma intreb daca o pipa va fi proverbialul pai care a rupt cocoasa camilei.

Sper ca placile sa mai pluteasca, macar partzial, incarcate cu toate rahaturile astea. Nu mai avem posibilitatea sa le testam pe apa pentru ca vremea a fost nepotrivita in NY. Le vom testa pentru prima data direct pe Atlantic, propulsati de vanturi, valuri si curenti, cu sanse reale de a vedea de aproape rechini si eventual aligatori… in functie de unde le bagam… :)

Va fi o “premiera” si pentru noi pe placi gonflabile din PVC… cu diferenta ca in fiecare seara putem face un dus si putem servi cina in aer conditionat. Foarte departe de ceea ce inseamna o expeditie adevarata. Dar si asa, “fucked up” cum suna, e o pretioasa speranta la o gura de libertate.
 
Ultima editare:

Back
Sus