Cei mai multi invata sa conduca „barci” asimiland cu soferitul: la M e invers! Dar tind sa-ti dau dreptate, o masina e mai usor de condus. Traficul aglomerat al marilor orase e un capitol distinct.
chemari si raspunsuri
- Autor subiect DoiNomazi
- Dată creare
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Stii tu ca nomazii fac majoritatea lucrurilor a l t f e l decat majoritatea oamenilor…
Eram gata sa cumparam si barca, o Bayliner Element e16 cu motor Mercury de 60 CP (echipata de fabricant), dar nu mi-a placut forma chilei (M) si m-am razgandit in ultimul moment. Era aproape noua, intretinuta excelent, ore putzine pe motor, pastrata la doc afara din apa, acoperita cu husa, avea peridoc din fabrica si era deja pusa la iernat pe lift la docul din curte. Am gasit-o in curtea casei noastre si parea deja manita sa fie a noastra.Un fel de “mura in gura” fara prea multe batai de cap. Aveam toate actele de transfer gata, cecul facut pe numele aluia si chiar in ultimul moment cand a venit proprietarul sa batem palma unul din piticii de pe creier pe creier mi-a soptit, nu… si l-am rugat sa-si ia barca din curtea mea exact cu 2 zile inainte de sosirea uraganului ca nu voiam s-o salte vantul de pe lift si sa mi-o urce direct pe acoperis cum li s-a intamplat multora, din pacate.
Si asa n-am mai luat barca. A parut o ocazie buna, pana si “recrutul” era incantat sa iasa pe apa, dar nu-mi pare rau, ceva nu-mi placea la cum se comporta pe valuri. Eu nu ma pricep la calitatile nautice ale ambarcatiunilor dar ceva m-a facut sa nu-mi placa… probabil forma chilei, sau cum tzopaia pe valuri, sau bordurile joase ce pareau usor de incalecat, nu stiu, nu mi se potrivea, prefer o chila tip “deep V” sa pot iesi (mai) relaxat in valurile Atlanticului.
LE: Desi nu este nici pe departe o barca serioasa de iesit pe Atlantic, in primavara voi pune la apa KaBoat-ul nostru si vom porni in sfarsit motorul dupa mai bine de 5 ani de tacere “la iernat”. De abea astept…
Apoi U-Boat-ul, placile, toata flota…
Ultima editare:
„Garla” din spatele casei e Atlanticul?
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Nu. Garla noastra este doar un canal care iese la Atlantic. Cu foarte putzine exceptii, cei care au case chiar pe mal, cu vedere la ocean, nu-si pot tine barca in curte si platesc supliment de “loc la geam”, plus ca stau cu fesele incordate la fiecare furtuna…
Noi avem de strabatut cativa km pana la ocean, dar garla este un canal dragat adanc vizitat de delfini in unele seri si nu exista nici un obstacol pana la iesirea in Atlantic.Acum, desigur, daca si cand vom reusi sa cumparam o barca potrivita, trebuie sa ne ramana si timp si bani de benzina s-o scoatem la ocean. Vecinul de gard, de exemplu, are o barca excelenta de vreo 22 de picioare propulsata de un motor de 250 CP, dar se plangea ca n-a mai scos-o pe apa de vreo 10 luni datorita lipsei de timp (zice el) dar si datorita pretului la benzina (as zice eu). Ne povestea prin gard ca dupa ce s-au scumpit preturile, la benzina si dupa cum stim “benzina de barca” este cea mai scumpa, o iesire cu nevasta la ocean, plus plimbare scurta de-a lungul coastei, un pescuit, alea, alea, il costa cateva sute de dolari din pensie… E pensionar… Mda… Banuiesc ca vecinii cu motorizari de peste 150 CP, mai ales cei cu instalatii de motoare multiple de 400 - 600 CP acum se gandesc de doua ori cand li se face dor sa iasa la ocean. Mai ales ca in 20 de minute pe bicicleta pot sa-l vada gratis…
LE: Ma gandesc, din perspectiva mea de incepator permanent ca indiferent de ce ocazie favorabila as gasi la cumparare, nu m-as inhama la o barca mai mare de 19-20 picioare si la o motorizare mai mare de 100 CP. In zona este considerata o motorizare modesta pentru iesirile pe Atlantic, dar eu cred ca ne-am descurca cu valurile si curentul la iesirea si intrarea in estuar. Inca odata, fac afirmatii din perspectiva unui nepticeput.
Ultima editare:
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Ce-i gresit cu un velier mic gen MacGregor, motor mic, gratis cu vele, mai ales pentru un pensionar cu timp mult?
Americanii
Asta cam asa e…
Nu-i nimic gresit cu oricare optiune daca se potriveste individului si situatiei. Perceptia timpului de dupa pensionare nu este aceeasi pentru toata lumea. Cand realizezi ca mai ai un numar mic de ani in fata, daca ai norocul sa fii sanatos si sa bucuri de fiecare din ei, timpul incepe sa ti se para scurt si, in mod paradoxal, la pensie iti dai seama ca viata e scurta…
Despre tanc, Doamne sa ne ierti, fiecare vede din perspectiva proportiilor care il inconjoara. Si perspectiva depinde de punctul de observatie si de referintele cu care te-ai obisnuit. Cand calatoresti la bordul unui autovehicul fabricat cu intentia de a economisi la maxim consumul in detrimentul confortului si performantei, te bucuri putzin mai altfel decat atunci cand calatoresti intr-un “tanc” construit cu prioritatea confortului in fiecare detaliu. Si la pensie unii incep sa se preocupe si de confortul zilelor ramase, mai ales daca si-au zdruncinat oasele pana la pensionare.
Marea majoritate a oamenilor munceste din greu toata viata pentru a-si cumpara cele cateva jucarii care le aduce placere intr-o lume plina de griji si de stress. Fiecare isi cunoaste preferintele si prioritatile. Cei mai multi americani proprietari de barca isi cumpara cu sacrificii o camioneta pe masura pentru a o remorca. Pentru altii o camioneta este de neinlocuit in mediul rural pentru ca o masina este considerata o unealta menita sa te ajute la nevoie. Mai cari ce-i nevoie pe langa casa, saci de ciment, caramizi, pietris, lemne, plante, 2-3 butoaie, alimentele pentru o saptamana sau doua, alea, alea. Sigur ca daca iti plimbi doar sufletul cu “tancul” unii isi pot pune, pe buna dreptate, intrebari despre eficienta si risipa, dar pentru mine, dincolo de confort, ma simt ceva mai linistit s-o stiu pe M. iesita singura in trafic intr-un “tanc” decat intr-un mini-orice.
Nu pot avea pretentia ca preferintele mele sa se potriveasca tuturor. Cui ii face placere sa iasa pe apa intr-un MacGregor, nu pot decat sa ma bucur pentru bucuria lui, si, desi n-as iesi cu o barca de pescuit cu 4 motoare de 200 CP bucata, ma bucur si pentru cel caruia asta-i face placere. Vecinii mei par mai preocupati de jucariile lor decat de optiunile mele. Cel de vis-a-vis, care nu are iesire la apa, este precupat de motociclete. Pare sa aiba 2-3 in garaj, inca n-am reusit sa stabilesc numarul, dar iese mereu cu un Harley mai vechi care face un zgomot asurzitor si, recunosc, enervant. Dar ma bucur pentru el si pentru faptul ca la 82 de ani, ca asta nu m-am putut abtine sa intreb, inca se bucura sa iasa calare pe motocicleta cu prietenii. Sa-i sugerez sa-si cumpere o trotineta electrica ca este mai eficienta si face mai putzin zgomot? Nu ma lasa inima… il las sa se bucure de jucaria lui cate zile i-au mai ramas.
Fac aceste afirmatii din perspectiva unuia care nu s-a lasat niciodata descurajat de lipsa confortului. Ba, de multe ori, m-a stimulat lipsa confortului…
Cu trecerea timpului mi-am format anumite preferinte pentru unde vreau sa traiesc, cum vreau sa traiesc, ce masina ma bucura sa conduc, in ce fel de ambarcatiune imi face placere sa ies la ocean.S-auzim de bine, ca viata e scurta si astia par sa se pregateasca sa ne-o scurteze si mai mult…
Ultima editare:
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Suntem vecini cu Atlanticul… care nu iarta si isi arata puterea coplesitoare, inca o data… Nici n-am apucat sa ne mutam si deja casa ne-a fost atinsa, din fericire, superficial, de DOUA uragane, “Ian” si “Nicole”, dintre care al doilea a venit furios tarziu la sfarsit de sezon surprinzand pe locuitori si pe meteorologi. Se pare ca Florida nu a mai avut uragan la mijloc de noiembrie din 1935! Dar acum a fost sa fie…
Apa impinsa de valuri a crescut si pe canale, adanc in interior. Unor vecini din cartier le-au plecat barcile singure la plimbare, unele strazi au fost inundate, dar oricum au scapat mai bine decat alti vecini cu case chiar pe malul oceanului. Case relativ modeste la infatisare, evaluate insa la milioane de dolari datorita locatiei, au fost avariate irecuperabil de Atlanticul dezlantuit.
E trist sa vezi case, sperante si visuri, naruite de valurile oceanului… Cei mai multi s-au straduit o viata intreaga sa poata iesi la pensie in tihna si au pierdut tot in cateva ore. Evacuarea a fost obligatorie, seriful a blocat traficul in anumite zone si oamenii au putut privi doar la TV cum valurile Atlanticului le spulbera visurile, casele, barcile…
Nu v-am spus eu ca nu se merita sa iei casa chiar pe mal? Mi-ar fi placut foarte mult sa fiu acolo sa-mi protejez bunurile si sa-mi ajut vecinii la nevoie. Suntem o comunitate stransa, cu oameni inimosi si gata sa se ajute intre ei. Mosul motociclist de vis a vis a intrat de bunavoie in curte la noi si a asigurat cateva obiecte impotriva vantului puternic care a trecut de 60 mph in unele momente. Din pacate nu pot decat sa privesc incapabil sa fac ceva de la 2,000 de km, pe camerele de supraveghere pe care am reusit sa le montez la ultima vizita. Sufletul imi spune ca trebuie sa fiu acolo, alaturi de valurile furioase ale Atlanticului si de vecini. Ar fi trebuit sa fiu acolo si sa pun si eu umarul la efortul cartierului…
Sa vedem cum ne descurcam cu urmatorul uragan…
LE: Deocamdata trebuie sa schimbam motoarele electrice de la doc. A crescut apa aproape doi metri peste doc si au fost inundate motoarele electrice ale liftului. Evident, apa sarata nu iarta. Bine ca n-am avut nici o barca pe lift. Asta e, asa a fost sa fie si de data asta. Vom fi si mai bine pregatiti data viitoare. Avem de curatat, reparat si pregatit o gramada la vizita viitoare.
Apa impinsa de valuri a crescut si pe canale, adanc in interior. Unor vecini din cartier le-au plecat barcile singure la plimbare, unele strazi au fost inundate, dar oricum au scapat mai bine decat alti vecini cu case chiar pe malul oceanului. Case relativ modeste la infatisare, evaluate insa la milioane de dolari datorita locatiei, au fost avariate irecuperabil de Atlanticul dezlantuit.
E trist sa vezi case, sperante si visuri, naruite de valurile oceanului… Cei mai multi s-au straduit o viata intreaga sa poata iesi la pensie in tihna si au pierdut tot in cateva ore. Evacuarea a fost obligatorie, seriful a blocat traficul in anumite zone si oamenii au putut privi doar la TV cum valurile Atlanticului le spulbera visurile, casele, barcile…
Nu v-am spus eu ca nu se merita sa iei casa chiar pe mal? Mi-ar fi placut foarte mult sa fiu acolo sa-mi protejez bunurile si sa-mi ajut vecinii la nevoie. Suntem o comunitate stransa, cu oameni inimosi si gata sa se ajute intre ei. Mosul motociclist de vis a vis a intrat de bunavoie in curte la noi si a asigurat cateva obiecte impotriva vantului puternic care a trecut de 60 mph in unele momente. Din pacate nu pot decat sa privesc incapabil sa fac ceva de la 2,000 de km, pe camerele de supraveghere pe care am reusit sa le montez la ultima vizita. Sufletul imi spune ca trebuie sa fiu acolo, alaturi de valurile furioase ale Atlanticului si de vecini. Ar fi trebuit sa fiu acolo si sa pun si eu umarul la efortul cartierului…
Sa vedem cum ne descurcam cu urmatorul uragan…
LE: Deocamdata trebuie sa schimbam motoarele electrice de la doc. A crescut apa aproape doi metri peste doc si au fost inundate motoarele electrice ale liftului. Evident, apa sarata nu iarta. Bine ca n-am avut nici o barca pe lift. Asta e, asa a fost sa fie si de data asta. Vom fi si mai bine pregatiti data viitoare. Avem de curatat, reparat si pregatit o gramada la vizita viitoare.
Ultima editare:
Pe voi si pe NASA va incurca uraganele
Cam asta e diferenta intre a sta la casa si a sta la bloc. Le spun si eu prietenilor: „am avut si eu timp liber, cand stateam la bloc”
Cam asta e diferenta intre a sta la casa si a sta la bloc. Le spun si eu prietenilor: „am avut si eu timp liber, cand stateam la bloc”
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Pe voi si pe NASA va incurca uraganele
Cam asta e diferenta intre a sta la casa si a sta la bloc. Le spun si eu prietenilor: „am avut si eu timp liber, cand stateam la bloc”
Te inteleg. Chiar foarte bine.
Ei, Kirule, sa vezi insa cum este cand locuiesti simultan si la casa si la bloc si cele doua resedinte sunt despartite de vreo 2,000 Km si fiecare naveta intre resedinte ne mai usureaza de vreo $1,200. Intre timp neobositele facturi, lumina, apa, gunoi, internet, impozite, fel de fel de taxe si abonamente lunare, toate curg acum in doua suvoaie paralele.
La bloc platesc intretinerea si utilitatile, impozit plus o taxa de garaj, dar la casa mai o iarba de cosit de 2 ori pe luna ca altfel iau amenda de la primarie, mai o piscina de intretinut saptamanal ca altfel se strica si reparatia costa aproape cat una noua. Oameni angajati sa tunda gazonul, altii sa aiba grija de piscina, alea, alea, ca aia acolo par sa fie siamezi, lucreaza numai in perechi indiferent ce vin sa faca. De abea astept sa mi le pot face singur pentru ca platile lunare s-au cocotzat toate pe un acelasi buget gata sa-l sufoce. Bugetul naval al familiei e la zero, nici macar un colac galben cu alb, gen ratzusca, din PVC nu-mi mai pot cumpara. Bine ca n-am mai luat si barca ca se scufunda sigur in datorii…
Timp liber? Ha! Adio Everglades iarna asta, am de maturat curtea acasa.Acum am adaugat un monitor TV in plus in fiecare locatie pentru camerele de supraveghere ca sa am la ce ma uita. Privesc in direct in situatia la casa din Florida cand stau la bloc in NYC si situatia la bloc in NYC cand stau la casa in Florida. Noroc ca inca stau 97% din timp la bloc si sunt doar un fel de musafir la mine acasa in sud. Pana una alta, camerele de supraveghere, si cele de la casa si cele de la bloc, imi produc emotii si nu de putzine ori nervi oriunde m-as afla. Ca nici pe strada nu ma pot abtine de la monitorizat camerele…
Lume rea, ce sa faci… desi, chiar daca se intampla ceva rau, nu am cum sa ajung la timp nici macar aici in NYC, la 14 Km. Nu pot face ceva concret in caz de urgenta si doar imi fac sange rau privind monitoarele… Astazi eram la servici intr-o tampita de sedinta interminabila si au inceput sa-mi chelalaie pe telefon toate camerele simultan. Aici in New York venise un urat la usa aflata la 14 Km de locul unde avea loc sedintza, iar in Florida , la 2,000 Km de sedinta, venise la usa unul care parea inspector trimis de primarie. Nu-i puteam interoga nici pe unul, nici pe celalalt, pentru ca trebuia sa mentin o tacere politicoasa in sedintza. Ma uitam pe rand la ei in tacere si nu outeam face nimic altceva decat sa-i ascult vocea plictisitoare a celui din sedinta in timp ce incercam rapid sa ghicesc cu ce intentii mi-au venit la usa. Cine or fi fost si ce dracu or fi vrut? O fi fost important? Poftim, tehnologie… La ce bun?
Dar puteam sa nu instalez un sistem complet de supraveghere in direct? M-a mancat in cur. Acum toate aparitiile suspecte sunt inregistrate, catalogate si arhivate pentru o analiza ulterioara. Mai tzip la cate unul prin intercom cand am spatiul necesar… Naravul si dragostea de imagini electronice nu mor niciodata… Viata la tara pare sa ne priasca in pofida cucuielor. Cel putzin de la distantza si cel putzin pana acum, bucuria e mare desi suntem constienti ca greul va veni cu adevarat de abea dupa ce trantim usa camionului si ne mutam definitiv in sud. Vom vedea cum ne descurcam mai departe. Nu regret decizia luata dar mi s-a complicat viata exponential si mi-am facut-o cu mana mea. Nu ma refer la placeri. Chiar daca deocamdata nu mai am timp sa montez video jurnale, mi-am mai gasit putzin timp sa scriu una, alta, aici pe forum…
Accept dificultatile si bataia de cap suplimentara pentru ca imi doresc sa fiu langa apa, sa am oceanul aproape si sa-i simt pulsul pana la mine in curte. Vreau sa aud pescarusii, vreau sa vad pe strada serpi trecand agale de pe o parte pe alta, delfini si aligatori zbenguindu-se in fundul curtii, shoparle curioase in pragul usii, vreau sa pot adulmeca vantul si valurile din departare, vreau sa ma pot rasti la ruleta uraganelor si vreau sa mai stau uneori la taclale cu vecinii imbatraniti prin diverse puncte cardinale. Fiecare din ei pare sa aduca o poveste de viata interesanta. Cat de curand imi va veni si mie randul, ca mosneag, sa-mi depan amintirile…
Pe strada noastra nu este nimeni nascut in Florida si chiar daca noi suntem singurii locuitori cu accent, nascuti in afara SUA, ne gasim cateva puncte comune ce transcend culturi si cutume. Cel putzin atat timp cat suntem capabili sa ne respectam reciproc. Pana acum n-a avut niciun vecin tupeul sa ma intrebe de unde suntem si asta e bine pentru ca dupa 35 de ani petrecuti in NYC chiar ma infurie intrebarea. Cert este ca pana acum ne vedem foarte rar si putzin cu vecinii. Unii vecini, mai ales moshul motociclist, au sarit sa ajute la nevoie. Il voi tine minte si ii voi cumpara un cadou de Craciun. In acelasi timp am invatat in ultimii 10+ ani sa nu mai cer ajutorul nimanui indiferent de situatie. Nici ajutorul si nici parerea sau sfaturile. A incercat moshulica sa-mi bage in urechi nu stiu ce sfat despre cartier. L-am intrerupt multumindu-i politicos…
Stiu ca tot cum ma taie capul voi proceda, ce rost are sa irosim timpul cu sfaturi. Nici vecinului cu barca nu-i voi cere sfaturi cand si daca imi voi lua barca pentru ca stiu clar ce imi place si chiar si mai clar ce nu… Astept sa ne mutam sa-i pot invita pe cei de la casele din jur la prima portie de mici, sau la un bulz ciobanesc…
Sau macar o placinta dobrogeana, ca recrutul e expert si o face cam ca aia din Piata Ovidiu a anilor ‘70. Braga, inca nu stiu sa fac si ma indoiesc ca voi avea timp sau rabdare sa invat.Deocamdata ramanem la bourbon…
LE1: De cosit nu ma pricep, cum de altfel nu ma pricep la nimic, dar mi-as lua trei capre fara iezi si obligatii, cu ajutorul carora m-as putea ocupa de gazon, ecologic. M-am interesat si nu am voie sa le tzin in curte ca dupa parea alora de la primarie e zona urbana…
Culmea esre ca daca locuiam intr-un orasel in New York, as fi putut tine caprele in curte, in timp ce intr-un asa zis orasel din Florida nu pot. Asta e, fiecare stat are legile si interpretarile lui. M-am gandit sa le declar “pet”, animal de companie, fara de care nu-mi pot urmari traiectoria fericirii… Mai am de sapat sa vad daca se incadreaza la motivatii plauzibile acceptate legal. Nu ce alta, dar ma screm sa scap de zgomotul metropolei si dau nu numai peste motocicleta vecinului dar si peste motocoasa mea. Trebuie sa existe o solutie ecologica, economica, silentiossa.LE2: Gata, nu-ti mai raspund, Kirule ca ma provoci la vorba si plictisesc lumea aici cu detalii de pe mal care au legatura cu apa si barcile doar tangentzial…
Ultima editare:
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Americanii
De data asta chiar ca am inchiriat un “tanc” si mi-am amintit de remarca ta…
Ford F-250, motor de 6.7 litri Diesel, incarcata cu 1.5 tone se intinde la drum lung fara sa simta. Si, da, consuma…
Ultima editare:
inseamna ca Touareg-ul meu cu motor de 5000 cmc e o trotineta
No, v-ati mutat cu catel si purcel, sau e doar un transport?
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
E doar un transport. Mut “flota” ca suntem in vacanta de iarna…
Ne intoarcem peste 4 zile la NY si pornim imediat inapoi cu alte bagaje.Cand ne mutam cu adevarat, peste cateva luni, vom inchiria un camion de 26 de picioare, sa incapa tot ce mai ramane la un transport ca-i drumul lung…
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Nu-mi pare trotineta deloc. E o masina foarte capabila, din ce am citit. Pana la urma conteaza ce-ti place si ce te face sa te simti in siguranta.
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
@Crocodilu Complet nepotrivit situatiei si timpurilor, intr-un absolut haos legat de mutarea in Florida, am comandat o canoe noua de tip Grumann 17 picioare. Ma duc s-o ridic de la fabrica cand o fi gata, pe la sfarsitul lui lulie sau in eputul lui august.
Toata lumea m-a sfatuit sa iau ceva modern din kevlar sau plastic, dar eu catar incapatanat ca de obicei, am optat pentru vechea varianta de aluminiu. Le cunosc bine compartamentul celor din aluminiu, le stiu din experienta si plusurile si minusurile si ma simt bine in ele. Iar faptul ca o pot lua de noua direct de la fabrica m-a induiosat pana la lacrimi… de Crocodil, evident. Sa auzim de bine.
LE: Basca ca mi-am ales-o kaki…
Toata lumea m-a sfatuit sa iau ceva modern din kevlar sau plastic, dar eu catar incapatanat ca de obicei, am optat pentru vechea varianta de aluminiu. Le cunosc bine compartamentul celor din aluminiu, le stiu din experienta si plusurile si minusurile si ma simt bine in ele. Iar faptul ca o pot lua de noua direct de la fabrica m-a induiosat pana la lacrimi… de Crocodil, evident. Sa auzim de bine.
LE: Basca ca mi-am ales-o kaki…
Ultima editare:
N-am pus piciorul in viața mea în nici-un fel de barca de aluminiu, dar cunosc bine plasticul și-l detest pentru greutatea lui. În mintea mea, ambarcație din plastic egal material gros si greu versus ambarcatie de aluminiu egal material subtire si usor, sa zicem la aceeasi rezistenta...
Una peste alta, ma bucur de noua voastra achizitie ce promite noi aventuri si fotografii.
Unde locuiti acum? Ati incheiat cu new Yorkul?
Una peste alta, ma bucur de noua voastra achizitie ce promite noi aventuri si fotografii.
Unde locuiti acum? Ati incheiat cu new Yorkul?
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Nu, suntem in continuare new york-ezi, dar navetisti. Mergem (cu greu) o data pe luna in Florida petrecandu-ne noptile pe sosele nesfarsite, si ne mutam cate un pic la fiecare vizita caci mergem cu masini mai incapatoare decat “Batmobilul” nostru. Am cam inceput sa invatam denivelarile drumului… Avem deja benzinarii favorite, alea… Probabil in Decembrie, sau, speram cel mai tarziu, in Ianuarie 2024, vom reusi sa tragem ancora dupa noi si sa ne mutam definitiv. Cum ne-o fi scris…
Pana una alta, ne bucura faptul ca suntem pe malul apei, chiar daca flota nomazilor inca nu are o barca mai serioasa si se bazeaza pe U-Boat, SUP-uri, Ka-Boat si in curand o canoe.
LE: E ce este menit sa fie si incerc sa nu uit asta cand mi-e greu…
Ultima editare:
DoiNomazi
Seasick & Grumpy
Nu, suntem in continuare new york-ezi, dar navetisti. Mergem (cu greu) o data pe luna in Florida petrecandu-ne noptile pe sosele nesfarsite, si ne mutam cate un pic la fiecare vizita caci mergem cu masini mai incapatoare decat “Batmobilul” nostru. Am cam inceput sa invatam denivelarile drumului… Avem deja benzinarii favorite, alea… Probabil in Decembrie, sau, speram cel mai tarziu, in Ianuarie 2024, vom reusi sa tragem ancora dupa noi si sa ne mutam definitiv. Cum ne-o fi scris…
Pana una alta, ne bucura faptul ca suntem pe malul apei, chiar daca flota nomazilor inca nu are o barca mai serioasa si se bazeaza pe U-Boat, SUP-uri, Ka-Boat si in curand o canoe Grumman.
LE: E ce este menit sa fie si incerc sa nu uit asta cand mi-e greu…
LE2: A propos de “plastic”, am generalizat cam mult caci sub eticheta plastic intra de fapt tot felul de materiale si amestecuri, unele mai rasarite decat altele. Am padelat si cateva modele de canoe de plastic care n-au fost chiar rele. Pentru mine a fost mai mult o nostalgie pentru Grumman si prima noastra iesire in Everglades. Aluminiul este rezistent, se intretine usor, este relativ usor la greutate si tine la tavaleala. Unii se plang ca sunt greoaie pe apa… probabil ca da, dar cand ies cu o canoe nu imi este necesara viteza ci certitudinea ca ajung unde mi-am propus.