Skipper Gareth Glover wrote in his skipper report today:
"Well we’ve had a few days of not being able to get weather info or send or receive emails after a lightning hit us on Friday night.
Sarmanii de ei!
Probabil au avut parte de suferinte si privatiuni cumplite fiind pusi in situatia grea de a nu putea citi mailuri si raspunde la ele
si chiar mai rau - fara sa-si poata accesa pagina de Facebook!
Navigatorii de acum 100 de ani trebuiau sa fie niste brute retardate mental,
daca se multumeau sa citeasca cate o telegrama sau scrioare
(doar cei mai bogati sau capitanul, care oricum era intr-o pozitie mai favorizata)
o data la 2-3 luni, dupa terminarea voiajului.
_________
Lasand gluma la o parte, 80% din echipamentul electronic modern este gunoi si rebut tehnologic.
Si nu doar cele Made in China
(la acelea puteti fi siguri ca sansele de supravietuire la/dupa o descarcare electrostatica de energie moderata sunt f. mici sau nule, deci la scenarii mult mai "blande" fata de o lovitura directa de traznet).
S-a fortat (si se forteaza in continuare) ideea de a minimiza consumul de energie.
Tranzistoarele sunt - cu f. putine exceptii CMOS, minuscule (linii de 60..40 si mai nou 20 nanometri, deci in diametrul unui fir de par uman incap cateva sute pana la 1000 de linii/structuri elementare)
Stratul de izolatie intre poarta (gate) si canalul drain-source se strapunge - fara protectie la cca 80..300 V.
Daca v-a piscat vreodata vreo scanteie pe nas sau ureche pe cand v-ati dezbracat de un pulovar de lana, sau camasa cu molt poliester ( plastic), luati in considerare:
- "scanteiuta" respectiva a luat nastere in urma unei acumulari de sarcini cu diferenta de potential (tensiune) lejer peste 4000..12000 volti.
Cum de nu ne omoara aceea tensiune teribila?
Foarte simplu:
energia acumulata (si disipata in timpul descarcarii) este minuscula (max. de ordinul micro sau mili-Joule)
Raportate la ce poate "absorbi" corpul uman fara consecinte este in domeniul nepericulos,
dar pentru stratul de izolatie a unui tranzistor CMOS minuscul este o "lovitura de gratie" definitiva.
Am de-a face destul de frecvent cu analiza elecrica a unor asemenea
eroi, cazuti la datorie,
apoi urmeaza colegii de la analiza fizica si cristalografie,
pentru a stabili daca defectul intervenit
- se datoreaza unui defect de fabricatie (defect cristalografic, intrepatrundere a straturilor epitaxiale, contaminare cu argint, aur, CuNi sau ce se mai foloseste la metalizare)
sau
- moartea subita a circuitului integrat a intervenit in urma unei descarcari , de regula electrostatice (ESD - electostatic discharge event)
- sau o supratensiune de moment (voltage surge)
Circuitele integrate sunt incomparabil mai sensibile fata de tuburi (care oricum au disparut, exceptand putine domenii , cu 40-50 ani in urma)
Pe cand la un circuit integrat nivelul "sigur" de descarcare garantata rareori trece de 2000-4000 V (descarcare de energie mica)
si asta in ipoteza unor structuri de protectie ESD rapide si bine proiectate,
tuburile faceau fata - fara masuri speciale de protectie
la descarcari de ordinul 30.000 - 50.000 V si chiar si in caz /dupa descarcare prezentau sanse bune de supravietuire /regenerare.
Problema este ca sisteme de navigatie (de pe barci) , oricum destul de scumpe, de regula nu sunt proiectate cu redundanta.
Situatia se inrautateste si mai mult daca proiectul este lasat pe mana unor "experti" ca in cazul reclamei la chinezarii Quingdao...
Caci pentru a economisi vor insira toata electronica fain-frumos intr-un lant,
fara separare galvanica, ca pe niste margele....
Evident o singura descarcare va putea da gata tot lantul (energia se propaga, exact dupa cum s-a lamentat skipperul).
Masurile normale (de altfel obligatorii la avionica) sunt
- separare galvanica (--> optocuploare)
- redundanta (mai multe sisteme care functioneaza in paralel, si dispuse in locuri FIZIC SEPARATE)
- arestoare (dispozitive de protectie care pot "absorbi" energii rel. mari la descarcare, fara sa dea ortul popii)
- bus de date robust (de ex fibra optica, care prin definitie nu este conductiva)
________
Dar de la cei care au finantat toata campania aceea de Qingdao nici nu m-as astepta la mai mult fata de alti producatori de chinezarii.
Asteptarile generale sunt:
- sa luceasca,
- sa ia ochii clientului (in cazul acesta a presei)
ca la anu' oricum cade in bucati (sau inbatraneste moral) si se face altul, nou.
O lume perversa, care iroseste cu nesat... dar in pofida progresului tehnologic a pierdut capacitatea de-a construi lucruri durabile si pe care sa te poti baza.
Pana la urma distrugem planeta fortand cicluri de productie rapide si fara prea mult rost.