Săptămâna trecută făceam o scurtă dare de seamă asupra întâlnirii cu Florin (Roz Avel), prilejuită de vernisajul expoziţiei sale de la sala Theresia. A fost o dare de seamă asupra minutelor scurse, mai mult decât a subiectelor abordate, aşa că folosesc prilejul acestui topic pentru a inversa perspectiva.
Printre altele, Florin s-a interesat care sunt năzuinţele "tribului barcaholicilor", capitol la care am îndrăznit să destăinui nişte intimităţi, aşa cum se face doar în faţa preotului sau a medicului, adică cu speranţa în vindecare. Concret, îi spuneam skipperului că în mintea fiecărui barcaholic flutură o velă, lucru sunând a sadomasochism atunci când locuieşti în mijlocul uscatului (vă amintiţi poanta cu scafandrul ce-şi târâia labele de înot prin nisipul deşertului exclamând cu năduf: da` lungă mai e plaja asta!). Din dorinţa de a strânge vântul în pânze unii au pus caiacului catarg devenind un fel de jumătateomcălarepejumătatedeiepureşchiop, adică chinuind pentru vânt o ambarcaţie menită padelei, compromis ineficient, incapabil de a rezolva problema. Ştiind că Florin şi a lui armatoare nu s-au născut direct într-un yacht de 36 de picioare, am îndrăznit să-l întreb care ar fi soluţia, concret, la ce ambarcaţii cu vele ar putea să viseze un locuitor al uscatului, beneficiarul unui automobil în stare să-l ducă în weekend cale de 100-200km până la cele mai apropiate luciuri de apă ce sunt nişte lacuri puţin adânci. Deoarece subiectul este amplu şi subiectul ar fi putut să acapareze total discuţia, amn convenit să continuăm pe forum. Acest topic se vrea locul de dezbatere asupra celor mai potrivite ambarcaţii pentru velism, care să fie uşor transportabile auto şi care să facă faţă condiţiilor de lac de la şes, cu vânturi capricioase (altfel spus, care să tolereze şi un mod alternativ de propulsie în eventualitatea în care vântul nu te mai ajută).
Gata, problema este definită. Start dezbaterii!
Printre altele, Florin s-a interesat care sunt năzuinţele "tribului barcaholicilor", capitol la care am îndrăznit să destăinui nişte intimităţi, aşa cum se face doar în faţa preotului sau a medicului, adică cu speranţa în vindecare. Concret, îi spuneam skipperului că în mintea fiecărui barcaholic flutură o velă, lucru sunând a sadomasochism atunci când locuieşti în mijlocul uscatului (vă amintiţi poanta cu scafandrul ce-şi târâia labele de înot prin nisipul deşertului exclamând cu năduf: da` lungă mai e plaja asta!). Din dorinţa de a strânge vântul în pânze unii au pus caiacului catarg devenind un fel de jumătateomcălarepejumătatedeiepureşchiop, adică chinuind pentru vânt o ambarcaţie menită padelei, compromis ineficient, incapabil de a rezolva problema. Ştiind că Florin şi a lui armatoare nu s-au născut direct într-un yacht de 36 de picioare, am îndrăznit să-l întreb care ar fi soluţia, concret, la ce ambarcaţii cu vele ar putea să viseze un locuitor al uscatului, beneficiarul unui automobil în stare să-l ducă în weekend cale de 100-200km până la cele mai apropiate luciuri de apă ce sunt nişte lacuri puţin adânci. Deoarece subiectul este amplu şi subiectul ar fi putut să acapareze total discuţia, amn convenit să continuăm pe forum. Acest topic se vrea locul de dezbatere asupra celor mai potrivite ambarcaţii pentru velism, care să fie uşor transportabile auto şi care să facă faţă condiţiilor de lac de la şes, cu vânturi capricioase (altfel spus, care să tolereze şi un mod alternativ de propulsie în eventualitatea în care vântul nu te mai ajută).
Gata, problema este definită. Start dezbaterii!
.
