Oameni, ape, barci, apusuri, ... si cutii de bere!

Jurnal de vara

Povestea acestei veri e lunga. Si-am sa ma straduiesc s-o exprim prin episoade, etapa cu etapa. In mod clar am sa incep cu pasul numarul zero, anume lasarea la apa a micutei Acquaviva, in portul Giurgiu. Exact, Giurgiu, pentru ca, dincolo de considerentele materiale, imi propusesem sa ajung in Mila 23 ..... pe apa. Sa duc la limita capacitatile barcii, ale motorului, ale mele, si-ale bunului prieten Mihnea ce s-a oferit extaziat sa-mi fie secund la drumul de peste 400 km ce aveam sa-l parcurg pe superba Dunare.
Intrucat aveam sa-mi petrec in delta intreg sezonul, este inutil sa va povestesc cate bagaje aveam la bord. La astea adaugati 180 l de benzina si aveti imaginea perfecta a unui suicidar tembel si-a unui secund cel putin la fel de inconstient.
Evident, cu o Dunare ostila, cu apa imediat sub borduri, am fi amanat plecarea cu o zi sau doua. Insa am avut, din fericire, noroc de-o vreme absolut exceptionala.
Nu stiam cat va dura drumul. Si ni se rupea! Insa dupa toate calculele facute, la o viteza de aproximativ 40 - 45 km/h, ne astepta un mars de 10 - 11 ore. Repet, nu conta unde urma sa campam si in cate zile vom face traseul. Cert este ca am plecat la drum, ...... evident, cu cate-o cutie de bere-n maini !

Bine ai revenit!Sunt curios ce urmează (prietenii știu de ce )

Hai Modi, dă-i bice!

Jurnal de vara

Ziua 1 .....

Si iata-ne plecati la drum. 10 00 h. Pe cat de emotionati, tot atat de extaziati. Barca, impinsa destoinic de Evinrude-le E-tec de 50 HP, incarcata peste masura, se comporta absolut exceptional. Noi comentam pe rand tot ce se poate comenta despre o barca. Glisaj, asieta, stabilitate, docilitate, etc. Toate sunt in parametri maximi. Practic nu avem ce-i reprosa. Aleg o turatie economica a motorului, undeva in jur de 3800 de ture/min, turatie la care glisajul este absolut ireprosabil, si-i dam inainte plini de incredere. Mi-e lene sa pornesc GPS-ul, insa unanim apreciem viteza ca fiind de aproximativ 45 km/h. Este exact ca in calculele preliminarii ce ni le facusem.
Trecem pe langa insulele insirate de-a lungul ambelor maluri, trecem pe langa orasele riverane ale ambelor tari, si suntem de-a dreptul fascinati. Multe din aceste locuri le stiam. De la partidele de pescuit din trecut. Greaca, Insula-fara-nume, Oltenita, Calarasi-Ostrov, etc. Insa de data asta le vizitam pe toate, unul dupa altul, din mers.
Un singur lucru ne umbreste bucuria. Rahatul de priza de bricheta de pe consola, nou achizitionat, nu functioneaza. Noi, mizand pe existenta acestuia, nu ne obosisem sa incarcam telefoanele. Asadar, din cinci telefoane in total, in scurt timp ramanem fara baterii, privati de placerea de-a fotografia splendidul traseu pe care tocmai il parcurgem. Ne consolam cu faptul ca macar ochii ni-i bucuram.
Intrucat Dunarea este extrem de calma, oferindu-ne conditii impecabile de navigare, decidem sa mergem pana la lasarea serii. Si facand calculele necesare raportate la viteza si la cat cunosc Dunarea decid sa innoptam la Rasova, la km 311. Asta ar fi insemnat in jur de 180 km parcursi, practic doar putin sub jumatate din distanta ce aveam s-o acoperim. Si daca nu ar fi fost asa ...... nicio problema. Repet, nimic nu impunea nimic. Puteam trage la mal oriunde. Nu conta. Insa targetul a fost atins. Mult inainte de lasarea serii eram deja la Rasova cu mini tabara instalata. Mancam pe fuga una-alta, desfacem un Jack, si, ca doi marinari ce se respecta, ne intindem in scaunele pliante, fumam trabucuri si impartasim impresiile zilei. O zi, o prima zi absolut superba. O zi a carei seri ne invaluie incet, suav, si ne indeamna la odihna .........

modi a spus:

Ziua 1 .....

Si iata-ne plecati la drum. 10 00 h. Pe cat de emotionati, tot atat de extaziati. Barca, impinsa destoinic de Evinrude-le E-tec de 50 HP, incarcata peste masura, se comporta absolut exceptional. Noi comentam pe rand tot ce se poate comenta despre o barca. Glisaj, asieta, stabilitate, docilitate, etc. Toate sunt in parametri maximi. Practic nu avem ce-i reprosa. Aleg o turatie economica a motorului, undeva in jur de 3800 de ture/min, turatie la care glisajul este absolut ireprosabil, si-i dam inainte plini de incredere. Mi-e lene sa pornesc GPS-ul, insa unanim apreciem viteza ca fiind de aproximativ 45 km/h. Este exact ca in calculele preliminarii ce ni le facusem.
Trecem pe langa insulele insirate de-a lungul ambelor maluri, trecem pe langa orasele riverane ale ambelor tari, si suntem de-a dreptul fascinati. Multe din aceste locuri le stiam. De la partidele de pescuit din trecut. Greaca, Insula-fara-nume, Oltenita, Calarasi-Ostrov, etc. Insa de data asta le vizitam pe toate, unul dupa altul, din mers.
Un singur lucru ne umbreste bucuria. Rahatul de priza de bricheta de pe consola, nou achizitionat, nu functioneaza. Noi, mizand pe existenta acestuia, nu ne obosisem sa incarcam telefoanele. Asadar, din cinci telefoane in total, in scurt timp ramanem fara baterii, privati de placerea de-a fotografia splendidul traseu pe care tocmai il parcurgem. Ne consolam cu faptul ca macar ochii ni-i bucuram.
Intrucat Dunarea este extrem de calma, oferindu-ne conditii impecabile de navigare, decidem sa mergem pana la lasarea serii. Si facand calculele necesare raportate la viteza si la cat cunosc Dunarea decid sa innoptam la Rasova, la km 311. Asta ar fi insemnat in jur de 180 km parcursi, practic doar putin sub jumatate din distanta ce aveam s-o acoperim. Si daca nu ar fi fost asa ...... nicio problema. Repet, nimic nu impunea nimic. Puteam trage la mal oriunde. Nu conta. Insa targetul a fost atins. Mult inainte de lasarea serii eram deja la Rasova cu mini tabara instalata. Mancam pe fuga una-alta, desfacem un Jack, si, ca doi marinari ce se respecta, ne intindem in scaunele pliante, fumam trabucuri si impartasim impresiile zilei. O zi, o prima zi absolut superba. O zi a carei seri ne invaluie incet, suav, si ne indeamna la odihna .........

Click pentru a extinde...

Nu cumva ai sărit o etapa?

modi a spus:

Domnule, ai poluat nu mai putin de 7 topicuri cu aceeasi intrebare obsedanta !
Cauta sectiunea special destinata pentru problema dumitale........

Click pentru a extinde...

Nu e un om, ci o secventa automata, nu-ti bate capul.
Zi cu jurnalul

Ziua a 2-a

Dupa o noapte linistita ne trezim brusc, inspaimantati! Fara voie imi aduc flagrant aminte de calvarul lui Joe Pesci din filmul Varu Vinnie, de diminetile lui turbate din micutul orasel sudist. Asta pentru ca in jurul cortului nostru mug demente vreo 20 de vaci. Sarim din cort buimaci incercand sa aflem ce dracului se intampla! Sa descoperim ulterior ca vacarul uitase sa le adape cu o seara inainte iar acestea, odata staulul deschis, s-au avantat la Dunare. Nu am reusit sa descopar de ce alesesera ca directie exact locul taberei noastre, dar probabil asta tine de providenta.....
In fine, le lasam sa se adape, sa plece - lucru care dureaza aproximativ o ora - si purcedem nauci la cafea si la un mic dejun frugal. Timp in care ne spunem ca daca ne miscam ca ieri avem toate sansele ca pana seara sa ajungem in Tulcea. Asadar, cu putin timp inainte de ora 8 avem tabara deja stransa si plecam pe apa. Suntem inca marcati de cireada insetata insa usor-usor ne revine bunadispozitie. Doar plutim, nu-i asa?

In continuare drumul este presarat din abundenta de peisaje absolut mirifice. L-am mai parcurs odata, dar acum imi este limpede ca, si daca as mai cobori pe Dunare de inca 100 de ori, la fel de impresionat am sa fiu. Mihnea imi impartaseste crezul fara nicio rezerva.
Iarasi pe maluri se perinda sate, localitati, vestigii cariate ale vechilor cetati dobrogene. Minuni tehnice ale vremurilor la care-au fost ctitorite. Iar de data asta, patrunzand in teritoriu si ne mai fiind nevoie sa tinem cont de malul pe langa care navigam, facem un slalom lung ca sa le putem vedea pe toate. La fel, facem slalom printre insulele tacute si ne bucuram de salbaticia cu care acestea ne intampina. Iar pe langa malurile acestora vedem avatii sarind zglobiu insa, oricat de tentanta a fi o mini partida de spinning, ne abtinem. Doar aveam sa ajungem in delta, iar acolo ne puteam rasfata cu pescuitul. Avem de terminat un drum, si aceasta ne este prioritate absoluta.
Si iarasi ma copleseste imaginea podurilor - Cernavoda si Vadu Oii - privite de jos, de pe suprafata apei. In goana masinilor nu avem nici timp si probabil nici starea necesara sa analizam grandoarea acestora si detaliile tehnice ale constructiilor. Acum avem. Oprim motorul si, in deriva, privim uluiti in sus. Pauze de mars tocmai bine venite pentru cate inca o bere rece.
Apropos de pauze, nu luam una si pentru pranz. Il luam pe rand in timp ce celalat conduce. Facem economie de timp pretios. O pauza de pranz ar fi durat poate mai mult de-o ora.

In jur de ora 14 ne apropiem de Galati. E timpul sa ..... sun un prieten!

- Alo, Bradutzu?
- Oooooo, noroc Pictore! Ce faci, domle?
- Iaca te-am sunat sa-mi aduci si mie fo douaj de litri de benzina. Nu ca n-as avea, dar asa, ..... just in case!
- ....... Cummmm, mah???? ...... Benzina? Cum sa-ti aduc benzina? Sunt acasa, la Galati!
- Pai aia spun, ca si io sunt ..... langa Galati!
- Si unde-ai ramas?
- Pai ...... n-am ramas! Curg la vale. Mai am fo douaj de kilometri si trag in port!
- ....... Da de unde dracu vii? Esti cu barca ?
- Yap! Si vin de la Giurgiu!
- ....... Tu esti sanatos? Sau faci misto?
- Sunt cat se poate de serios.
- ....... Bun. Daca faci misto ma enervezi. Daca vorbesti serios iti aduc benzina. Dar la 16 00. Acum sunt la munca.
- Great, man! Ne vedem la 16 15 in port.

Ne vedem in port si ne bucuram sa ne intalnim. Dupa ce Bradutzu trece de starea de soc - tocmai a descoperit ca nu fac misto - mai schimbam cateva cuvinte ( evident, despre escapada noastra, despre pescuit, barci si delta) si ne continuam calatoria. E vara, ziua lunga, dar nu riscam nimic. Tulcea trebuie atinsa in aceasta seara. Pe lumina!

Numai ca iata, zeul Meteo da semne ca ar putea schimba arpegiul. Dinspre Ucraina ne ameninta nori negri si nervosi. Perdele de ploaie se vad la orizont ca niste cortine murdare. E timpul sa maresc turatiile. Barca s-a mai usurat prin consumul benzinei, asadar nu e greu. Estimam ca mergem cu 50-55 km/h. Tulcea! Tulcea! Tulcea! Repede!
Vantul se starneste, tulbura suprafata apei, norii sunt mai aproape si intuneca cerul. Vizibilitatea scade vertiginos. Insa chiar si asa apuc sa vad pe jumatatea Dunarii, cam dupa Isaccea, un ametit cu o luntre pescareasca, ridicat in picioare si facand disperat semne cu ambele maini. Categoric, oricat de tare ne-am grabi, un asemenea semn indeamna la solidaritate. Cine stie ce-o fi patit bietul om. Si reduc. Noroc ca am redus, pentru ca in doar cateva secunde elicea mea avea o jumatate de setca stransa ghem pe ea. Asta voia neghiobul sa inteleg, ca ma indrept vertiginos spre setca lui. Dar dracu sa-l ia, de unde si cum sa vad eu plutele asteia pe negura aia si printre acele valuri?
Motorul mi se opreste intepenit in ate si corzi de rafie. Mihnea-si baga-n tot si-n toate, eu in toate si-n tot! Omul se indreapta vertiginos catre noi sa ne ceara socoteala. Ca totusi sa evit o discutie tocmai acum il intampin cu o bere si cu scuze. Si-l rog sa ma ajute sa descurc setca de pe elice. Mormaind si bruftuluind se implica. Numai ca din grija pentru setca o face cu multa atentie. Pret de vreo ....... 40 de minute ! Timp suficient sa mai bem fiecare cate doua beri. Nu stiu, de sete, de draci, de .........
In fine, o descurcam, reusim sa ne luam aproximativ jovial la revedere, si ne continuam drumul. E si mai intuneric, iar valurile cresc de la un minut la altul. Tulcea! Tulcea! Tulcea! Si mai repede!

Suflam usurati cand vedem departe luminile portului. Mai avem doar 2-3 km si putem trage la mal. Pe malul stang, la trece bac, sa putem instala cortul pe imasul din acea zona. Estimam ca in mai putin de 5 minute sa ajungem. Deja picurei mici de ploaie ne biciue fetele.
Insa cum totul decursese perfect - sau aproape perfect - si cum nimic nu are cum s-o tina asa la nesfarsit ....... motorul se subtureaza singur! Ne ingheata inimile! Mai ales ca asta se intampla exact in dreptul portului unde se pregateste de manevre de acostare o pasagera austriaca. Dau din mansa ca nebunul dar nimic nu scoate motorul din turatia de cel mult 1000 de ture. Si cu acea viteza - daca-i putem spune asa - fug la mal. E singurul lucru pe care-l mai pot face acum. Odata ajunsi in apele calme ale malului ..... se porneste o furioasa ploaie de vara cu un vant naprasnic. De prisos sa spun ca atat noi cat si absolut tot ce se afla in barca a fost facut fleasca in mai putin de doua minute. Si tot pe acea vreme am pus cortul. Si acesta la fel de ud, la fel saltelele, la fel toate cele ce-ar fi trebuit sa ne tina uscati peste noapte.

Am dat-o dracului de cina! Nu se putea face nimic. Dar ca sa compensam dracii si umezeala ce ne intrase in oase ne repezim iarasi la sticla de Jack. A fost singura noastra consolare in acea noapte. O noapte fara de somn. Oare ce dracului a patit motorul ? ............

Insa chiar si asa apuc sa vad pe jumatatea Dunarii, cam dupa Isaccea, un ametit cu o luntre pescareasca, ridicat in picioare si facand disperat semne cu ambele maini. Categoric, oricat de tare ne-am grabi, un asemenea semn indeamna la solidaritate. Cine stie ce-o fi patit bietul om. Si reduc. Noroc ca am redus, pentru ca in doar cateva secunde elicea mea avea o jumatate de setca stransa ghem pe ea. Asta voia neghiobul sa inteleg, ca ma indrept vertiginos spre setca lui. Dar dracu sa-l ia, de unde si cum sa vad eu plutele asteia pe negura aia si printre acele valuri?

Click pentru a extinde...

De obicei, cand o "duba" trage la lopeti in diagonala fata de mal, are plauca intinsa la toana, cu "push"-ul in curentul Dunarii si barca spre mal. Push-ul e deci o chestie plutitoare care semnalizeaza capatul plasei dinspre largul Dunarii. Se foloseste fiindca deseori se da toana cu scule de fund sau "intre ape", la care nu se vad plutele, ci doar push-ul.

Eu cand vad dube la lopeti, prima oara ma uit dupa push, ca sa stiu pe unde ocolesc plauca. Chiar daca nu se vede push-ul merg incet, fiindca e posibil ca pescarul sa fi legat la capatul plasei un bidon gol sau pet, sau chiar un maldar de stuf, cu rol de push. Intotdeauna e buna o atentie sporita in zonele unde stim ca se da toana, fiindca in trecut au fost destule cazuri cu barcagii care si-au luat na-na fiindca au agatat vreo plauca. Atentie nu neaparat de frica bataii, ci dintr-un minim respect pentru alt barcagiu, care-si castiga painea cu bucata aia de plasa.

Vali, ma mai injectezi mult?
Unde n-ai inteles conditiile de navigare in acel moment. Vizibilitate aproape de zero, etc .......
Simti tu neaparat nevoia sa fii miez in absolut orice se discuta despre barci si Dunare ?
Spun asta in conditiile in care pentru tine navigarea cu motoare mai mari de 5 cai sunt ca un film la care te uiti dar la care n-ai bilet.

Si de ce, Vali, ai extras din postarea mea doar ( si efectiv ..... DOAR ) ..... acel fragment din care-ti puteai fabrica un diafan - vezi Doamne - atac la adresa mea ? De ofticos ce esti ?
De ce n-ai citat si faptul ca m-am dus cu o bere si cu steagul alb ridicat. Cu scuzele de rigoare, etc.... ?
Pentru ca esti bolnav de oftica?

Eu in sensul asta, dragul meu fost prieten, ...... nu am cum sa te ajut. Poate doar sa te ridiculizez in continuare pe unde te mai mananca sa ma starnesti ! Si crede-ma, pot excela in asta !

@Modi
Imi pare bine ca ai revenit cu texte pe forum, cu stilul tau impetuos, inconfundabil. Abia astept adevaratele povesti, de la Mila 23.

Vara lui 2016 a fost primul sezon petrecut de mine integral in Delta, cu barca mea, condusa de mine. In timpul celor doua sau trei ture pe bratul Sfintu Gheorghe m-am intilnit de citeva ori cu barci care trageau la plase. De fiecare data am incetinit si pescarul respectiv mi-a indicat destul de clar pe unde sa ocolesc. Acum am aflat si explicatia stiintifica. Multumesc Vali!

Salut, ....... Pelicantropul meu favorit ! Si ma bucur sa va regasesc aici plini de pasiune, de energie, de tot ceea ce ne face sa fim unii cu altii ceea ce ne suntem !

Vali, atata timp cat e pe senalul navigabil, omul cu plasele cred ca-i pe barba lui. Daca semnalizeaza plasele in bataie de joc cu pet-uri invizibile si mai face si scandal, merita sa-i agate plasele un cargou, sa i le faca franjuri.

Iar faptul ca-si castiga painea pescuind nu cred ca-i da dreptul sa fie indolent in marcarea plaselor sau agresiv daca i le agati.

E foarte simplu sa bagi niste nisip/pietricele/ciment in pet, iar de partea superioara sa legi o nuielusa cu o bucata de material de vesta reflectorizanta (verzi/portocalii). E gratis sa faci o "baliza" de-asta si garantat e vizibila de la cateva sute de metri. Dar lenea si prostia sunt mari... si dupa cum spuneai si tu, de multe ori se combina si cu agresivitatea.

@pictoru: ai inteles gresit, eu n-am vrut sa te enervez etc, sau sa ma dau "ciumeg". Credeam ca dupa atata vreme de cand ne stim ai inteles ca nu scriu decat doar cand consider ca e stricta nevoie. Am scris doar ca o explicatie pentu cei interesati, nu in mod deosebit pentru tine. Nu te consider asa de important ca sa-ti raspund, mai ales cand stiu cum sari la gatul forumistilor.

Iar despre celelalte chestii, ca sunt ignorant, frustrat ba-bla, fie cum zici tu , ca doar n-o sa ma cert acum cu tine. Chiar ma mir cat de pasnic mi-ai raspuns .

@smar2: nu stiu cata experienta ai vizavi de pescuitul profesionist, cred ca fiind galatean stii ca toanele aprobate de pescuit nu se suprapun cu senalul navigabil. Pe de alta parte, chiar si daca uneori vreun pescar mai rachier, mai dezorientat sau mai cu tupeu se aventureaza in calea navelor mari, acestea il evita intotdeauna, bineinteles in functie de manevrabilitatea de care sunt capabile. Tocmai din cauza asta, pescarii la toana se feresc ca dracu' de tamaie de convoaiele de barje, fiindca astea sunt cam singurele care nu-i pot evita.

Marinarii de pe navele fluviale sunt obisnuiti si constienti de actiunea pe care o au de facut atunci cand intalnesc pescari la toana in calea lor. Problema sunt in schimb unii barcagii amatori fara experienta, cei care schimba volanul masinii cu cel al barcii, si se simt pe ape mai ceva ca Vader si Arnold la un loc.

Pescarii profesionisti nu (mai) sunt violenti, ci dimpotriva sunt intotdeauna saritori daca ai vreodata nevoie de ceva. Eu am crescut intre ei, tata a fost pescar profesionist, si in plus si eu am pescuit multi ani la setci si ave. Nu cred deci ca trebuie sa-i facem neghiobi, indolenti etc, dupa cum nici nu trebuie sa generalizam comportamentul nasol al unor barcagii amatori. Pe apa, ca si pe forum si ca si in viata, e important sa stim sa intelegem, sa ne respectam si sa ne ajutam cu cei de alaturi.

Vali a spus:

....... Pe apa, ca si pe forum si ca si in viata, e important sa stim sa intelegem, sa ne respectam si sa ne ajutam cu cei de alaturi.

Click pentru a extinde...

Perfect adevarat. Un capitol la care mai ai multe de recapitulat.

Acum, te rog, pot sa-mi vad linistit de oamenii si de berile din viata mea fara sa mai beneficiez de comunicarea ta pertinenta in ceea ce priveste domeniul nautic ?

Eu prefer sa iau ce e bun din tot ce ma inconjoara, asa ca la fel ca si cei cativa colegi savurez si eu povestirile care merita citite.

Asta nu inseamna ca-mi iau vreun angajament sa-mi tin labele acasa de pe tastatura, asa ca daca va fi cazul, am sa scriu oricand cred ca e cazul. Nu s-a gasit inca cineva care sa ma cenzureze, mai ales personaje ca tine.

Asa ca pe mine poti sa ma bestelesti cat vrei, cum ai facut pe forumurile de pescuit, ca oricum mi se rupe . Iti sugerez insa sa ai grija cat te intinzi cu nasoliile pe aici, ca spre deosebire de mine, cu care pe vremuri te puteai intelege la un telefon etc, aici e unul rau, care te percuteaza inainte sa-ti dai seama .

Vali a spus:

Iti sugerez insa sa ai grija cat te intinzi cu nasoliile pe aici, ca spre deosebire de mine, cu care pe vremuri te puteai intelege la un telefon etc, aici e unul rau, care te percuteaza inainte sa-ti dai seama .

Click pentru a extinde...

Stimate .... admin ..... al altui forum de profil, esti constient ( dincolo de orgoliile personale ) ca esti total pe langa subiectul ce-l trateaza acest topic si-mi futizezi sistematic coerenta in expunerea unor intamplari total nevinovate si care, cel mai important, nu au absolut nici cea mai mica legatura cu tine ?

Gata pictore, ignora-ma ca nu e greu, crede-ma ca sunt la fel de interesat ca si lumea de povestea ta.
Am scris o explicatie scurta si neutra despre plasarii de Dunare, si mi-ai sarit in cap, ce voiai sa fac, sa dorm?
Nu vreau sa-ti stric feng-shui-ul, asa ca te rog sa-ti continui povestea.

pelicanul a spus:

..... De fiecare data am incetinit si pescarul respectiv mi-a indicat destul de clar pe unde sa ocolesc. Acum am aflat si explicatia stiintifica. Multumesc Vali!

Click pentru a extinde...

Da Pelicane, dar ca sa vin si eu cu explicatii si detalii ..... pertinente ( citez un mare filozof in viata ) despre pescuitul + navigatia pe Dunare , desi povestirea mea facea strict referire la peripetiile drumului pe apa , constat ca marilor cunoscatori le-a scapat faptul ca la data respectiva ....... SETCA ERA INTERZISA !!!!! S-a deschis pescuitul la aceasta scula abia la 1 Septembrie . Evident ca dobitocul de-o insirase pe Dunare facuse asta cu setca cat mai mascata, fara bidoane de semnalizare si cu plutele vopsite gri, si la ora la care spera sa nu-i mai tulbure nimeni braconajul. Cum dracului s-o vad , mai ales in conditiile meteo despre care v-am vorbit ?
Nu am vrut sa subliniez asta pana acum . Nu asta voiam de la nevinovata mea relatare. O evidentiez acum, fortat, sa inteleaga cine trebuie ca vorbeste mult si-n plus. Si degeaba . Din nevoia de-a se vedea scriind ”pertinent” absolut oriunde si despre orice.

Sper din suflet sa scap de orice interventie ”pertinenta” neavenita si sa-mi pot continua Jurnalul de Vara.

Vali a spus:

Am scris o explicatie scurta si neutra despre plasarii de Dunare, si mi-ai sarit in cap, ce voiai sa fac, sa dorm?

Click pentru a extinde...

Data viitoare fa-o pertinent cu adevarat !

Pictoru, fii calm baiatu', ca-ti dau imediat explicatia: exista o perioada foarte scurta de prohibitie totala la plase , atentie, plase, nu setci:
Pe perioada prohibitiei la ave (un tip de plasa pentru pesti mai mari) se pescuieste bine-mersi la setci de scrumbie. Perioada de interdictie totala la plase este sfarsitul lui mai si inceputul lui iunie, in rest se pescuieste tot timpul, ori la setci, ori la ave.

Asa ca nu stiu de unde ai scos chestia cu 1 septembrie, decat ca incerci sa vinzi castraveti la gradinar. Pe de alta parte, nu ai scris nicaieri cand ai plecat, ca sa te prevalezi de data respectiva si sa arunci acum cu noroi in jur.
Asa ca concluzia mea e ca ai intrat ca un nesimtit in plasa omului care pescuia legal, aratandu-ti "respectul" de care ziceai mai sus ca-l ai pentru traditia locala bla-bla.

Si ca sa-ti arat cat de fariseu esti, duminica 2 octombrie anul asta, pe canalul dintre Eracle si lacul 3 Iezere ai fost singurul care ai trecut cu viteza maxima pe langa noi, fara sa dai 2 bani pe regulile de trafic pe canale inguste. Aveai vreo 2 gagici cu tine, erai zmeu . I-am spus prietenului meu "uite-l pe pictoru", la care el mi-a spus "cam nepasatori prieteni ai". M-am abtinut sa-i spun care-i treaba cu "prietenia" noastra...

Vali a spus:

Si ca sa-ti arat cat de fariseu esti, duminica 2 octombrie anul asta, pe canalul dintre Eracle si lacul 3 Iezere ai fost singurul care ai trecut cu viteza maxima pe langa noi, fara sa dai 2 bani pe regulile de trafic pe canale inguste. Aveai vreo 2 gagici cu tine, erai zmeu . ...

Click pentru a extinde...

Vali, dragule, in primul rand spun ca vorbesti despre Garla Lopatna. Lata ”cat Casa Poporului”. Face parte din canalele tranzitorii din jurul Milei 23 si are un regim de viteza exact ca cel pe care l-ai vazut la barcuta mea ( eu nu am ce va face daca ati stabilit sa pescuiti acolo sau daca tremurati la siajul meu ) . De ce as fi incetinit? In al doilea rand turistele mele aveau urgent nevoie la buda. Acum imi pare rau ca n-am oprit in dreptul tau.

Evident ca te-am recunoscut, dar de ce iti imaginezi ca ar fi trebuit sa incetinesc si sa-ti aduc osanale?

p.s. ..... Aia nu era viteza maxima ! Era asa, ceva ..... ”de vara”. Noi ii spunem ..... La limita glisajului. Pe economic.