INTALNIRI DE WEEKEND: ce spuneti de o Dunare ?

Florio

Member
E soare, zic :) .

Sambata si Duminica am sa ies cu un prieten pe Dunare, in zona Giurgiu. Caiace.
Padelam in aval, intram printre insule, innoptam la corturi pe un ostrov, atatam un foc de tabara cu de-ale gurii...lucruri de genul asta. Duminica punem padela la lucru in amonte, sa arrda muschiul :)
Daca mai sunt doritori, cu bucurie ne insotim. (Ideal sa nu fie chiar la prima iesire , adica o farama de experienta ar fi buna)

Tura e asemanatoare cu cea de asta iarna : http://www.barcaholic.ro/f17/dunarea-la-sfarsit-de-noiembrie-4954.html
Doar ca acum ne vom bucura de soare si natura explodand a primavara :)
 
Am plecat in ciuda prognozei, care ne vestea ploaie:
-Care e problema, plec pe o Dunare si ma tem de niste stropi ?

Pe malul canalului, soare-soare, dar batea vantul exact ca in prognoza, cu 20-25 nd! Doar ca din directia convenabila :) . O sa avem ceva valuri la pupa.
Pe drum ne-a oprit politia de frontiera sa ne intrebe de formalitati si sa ne spuna de riscul amenzilor mari. Nu facusem formalitati, eu obisnuit cu barca mea la care nu e cazul, iar Ioan omisese din cauze de birocratie greoaie si ciudata. Oricum am vorbit cu oamenii stiindu-i amabili, le-am dat datele si am continuat pregatirile.
Ulterior au revenit sa ne spuna ca au anuntat "seful" si e totul ok, ne-au intocmit niste fise personale.
Intre timp m-a amuzat sa vad ca Ioan adusese si doua mici buturugi uscate, tinute prin casa de decor. Si il arat cu degetul politistilor de frontiera:
-Ia uitati, ca sa stiti cu cine aveti de-a face. Si lemnele si le-a adus de acasa ! :)

20150418_094916.jpg


20150418_094949.jpg
 
Ultima editare:
Dunarea era mare, cu tendinta de scadere usoara. In traducere, padurile sunt inundate fain-frumos, dar langa mal trebuie sa ai grija ca e molicel si posibil noroios.

Am lansat folosindu-ma de niste pietroaie de pe mal, ca de o rampa si m-am vazut plutind pe apa. O frumusete !
Au trecut mai bine de 4 luni de cand n-am mai plutit, si-mi era dor. Fata de ultima tura din decembrie, lucrurile stateau mult mai bine. Acum vegetatia nu mai era acoperita de crusta de gheata, ci deja frunzele incepeau sa umple coronamentul, malul e verde, iarba e maricica, pasarile canta in draci ! Pardon, feeric :) .

Iesiti in curentul Dunarii, ne-au primit niste rafale puternice si curentii turbionari din gura canalului. E floare la ureche pentru un caiac, sa topaie peste anafoare, in drifturi.
De data asta n-am mai ocolit insulele pe partea romaneasca, am iesit in Dunarea navigabila si am padelat mai mult purtati de curentii din apa si din aer. Ca idee, ridicand padela, se comporta ca o vela in rafalele puternice. Dar nu renuntam la padelat, fiindca odata urcat pe creasta cate unui val, faceam surfing cu o viteza de invidiat.
-Sa vezi la intoarcere distractie, cu vantul asta in fata, zic .
-Nu, prognoza spune ca pana maine seara se roteste vantul, anunta Ioan mai mult pentru sustinerea moralului probabil.
-Ok, cu prognozele e ca si cu fetele. Ai siguranta de nu se poate :) .
Oricum, venisem sa padelam, asa ca nu-mi faceam probleme de activitate mai intensa.

Vremea superba! Soare cu cativa nori, cat sa nu arda. Vant din pupa. Valuri la fel. Trafic pe Dunare, ioc. Noi si un slep, atat.
Si vreme de aproape un ceas, m-am distrat cu surfingul, tesandu-ne directiile, intersectandu-ne, calarind valurile, pana am trecut de insula Lungu, ajungand la Lunguletu, unde am intrat pe niste canale, in vegetatie.

20150418_104152.jpg
 
Ultima editare:
Cum spuneam, Dunarea urcase mult, inundand malurile si ostroavele. Acum era in scadere, se vedea pe tulpinile vegetatiei ca apele avusesera un metru mai mult. Insa chiar si asa, eram multisor peste nivelul mediu, lucru care ne dadea ocazia sa strabatem printre copaci si tufisuri, zone uzual de uscat.
Ne-am mai jucat putin si am ajuns la locul de campare, unde avem de obicei un mal inalt de nisip, care formeaza o plaja lunga, bordata de copaci. Cu ajunsul a fost usor, acum sa vedem debarcarea.
Vantul batea oblic spre malul nostru si aducea val. Ca sa vii cu prova in curent si sa te aliniezi cu malul...e mai complicat. Fiindca vin una dupa alta creste de val care se sparg peste caiac si nu-mi place sa ma ud anapoda. Am incercat eu ceva, nu mi-a placut. Colac peste pupaza, nici malul nu avea o conformatie normala. Vreo jumatate de metru pana la mal era apa de 10 cm, cat sa nu ma pot apropia.
Daca nu-mi place, nu-mi place. Am cautat putin mai in amonte sa vad configuratia si convins ca n-am cum sa ma apropii paralel cu malul, am intrat cu viteza perpendicular pe el, sarind peste bucata aia de apa mica, de jumatate de metru. Victorie! Eram pe mal cu jumatate de caiac, fara sa ma ud :) .
Si asa, am inceput sa facem tabara, sus, pe platoul de nisip. Eram inconjurati de ceva lemne aduse de Dunare, si chiar pe buza apei aveam un palc de cativa plopi cat pulpa, crescuti din aceeasi radacina parca, acum dezveliti de apa si inclinati ca niste condamnati la moarte. Moartea lor si venise odata cu apele mari. Retragerea asta ii lasase prada uscaciunii.

Ce facem mai intai? Suntem oameni pe insula, ce sa facem? Un foc!
Bun, am sapat o sobita, din aia in mal de Dunare, cu vatra si horn. Pe care sa putem pune ceaunul mare, ca avem de facut o ciorba de peste :) . In bagaje, Ioan adusese un crap si un somn. El face la fiecare iesire cate o surpriza culinara. Daca va amintiti, la ultima aveam si banane fondue, la penutima facuse magiritsa .

Acum vatra fumega sub ceaunul in care abureau legumele. Alaturi, tabara noastra avea doar o patura acoperita la mica inaltime de o foaie de cort. Pai daca anuntasera astia ploaie, e cazul sa fie ceva pregatit.
Dar vremea se incapatana sa ramana frumoasa si foarte vantoasa.
Normal, zice Ioan, ploaia cica incepe la ora 9 seara.
Bine frate, sa ne uitam la ceas :)

20150418_142735.jpg


20150418_142907.jpg


20150418_152609.jpg


20150418_152735.jpg


20150418_153041.jpg


20150418_162734.jpg
 
Cat am mai strans ceva lemne de foc, am observat ca apele abia ce scazusera. Nisipul ala uscat pe plaja insorita, era doar o fatada, din toata insula doar o creasta ingusta fusese neacoperita de ape.
Asa ca lemne uscate, mai rarut :) . Oricum, la genul ala de soba se conserva bine energia, poti fierbe ceaunul numai cu vreascuri.
Prevazator fata de lenea viitoarei burti pline, mi-am asezat si cortul.
Acum, la foc domol, ultimul clocot arata o ciorba de peste ca la carte, intr-un ceaun mult prea mare pentru doua persoane. Ma rog, daca duce vantul asa aburii de ciorba cu leustean, in curand n-o sa mai fim singuri, vin si bulgarii pe ostrov !
Ca sa fim siguri, ne-am facut in chip de copyright, un "selfie" cu ciorba. Sau ma rog, si-a facut ceaunul un "selfie" cu noi :)

20150418_162823.jpg


20150418_162754.jpg


20150418_163047.jpg
 
Masa a fost pe masura efortului si un pic peste el. Dupa care un mic somn si apoi activitati insulare, marunte.
Fiindca se cerea un foc de tabara, am ales un loc bun care sa nu ne perpeleasca vreun cort si am inaltat un rug. Desigur mi-am luat o mustruluiala ca nu mi-am adus chitara. Are dreptate Ioan, se acompania tare bine cu Merlotul din bagajul meu, cu Beck's-ul din bagalul lui si cu focul de tabara.
Ca sa va inchipuiti nivelul de "feel good" nu va spun decat ca asa a trecut timpul de repede, incat prima data cand am intrebat cat e ceasul, am fost surprins sa aflu ca era 1 noaptea !!!
1 noaptea ?!? dar cand trecu timpul ?
Probabil ca trecuse "intre timp" :)

Inca un lucru trebuie sa mai mentionez, despre prognoza. La foc fiind, simt niste picaturi de ploaie.
-Ia uite Ioane, pana la urma ne ploua !
-Pai da, zice el, uite, e ora 9. Ca in prognoza.
Bine mai Accuweather, dar chiar asa la fix ? :)

Desigur, de la 9 la 1 noaptea, am stat in ploaie fara sa o simtim, am ras, am discutat, am mai taiat un lemn...focul nu s-a stins.
Cand am intrat la culcare eram usurel murat, numai bun de fezandat :)


20150418_210324.jpg


20150418_210333.jpg
 
In mod ciudat, noaptea m-am tot intors de pe o parte pe alta: mi-era racoare. Nu frig, racoare.
Taind un lemn, gesticuland, mi se scursese un firicel de apa de pe palme, pana la coate. Mai si transpirasem nitel de la efortul cu toporul.
Ei bine, asta mi-a tinut racoare toata noaptea, ca doar frig n-a fost. Asta iarna era mult mai frig.
Ploaia a tinut toata noaptea.
Pe la ora 5 mi-am facut o cafeluta in cort, ocazie cu care s-a incalzit tot habitaclul, inclusiv subsemnatul. Si m-am culcat la loc.
La 7 am iesit voios in ploaie, sa vad daca mai avem ceva in vatra. Parca-parca mai era ceva caldura sub cenusa.
Am taiat doi copacei din cei condamnati de Dunare, i-am bucatit bine si l-am strigat pe fratele Ioan-Polonic de Aur sa scoata capul din cort.
Surpriza, gagiul nu dormea, astepta sa termin eu de taiat lemnele :) . Pai cine putea sa doarma de la bocanitul meu ?
Dar cu ce sa aprindem focul frate Jder? Ca ploua de 10 ore deja, totul e ud.
Ei, ma gandesc, gasim noi ceva uscat in vreo scorbura, sub vreun cort.
Dar nu!
Asta e momentul in care apare cu aureola de salvator, buturuga adusa de noi in caiac. Ohohooo. O facem soba suedeza!
Si se apuca Ioan-Magiritsa de Aur, sa o crape si sa o cresteze, cat sa faca in mijloc tunelul necesar sobei suedeze. ii mai pune si o vata combustibila, sa ia foc repede si iaca! Avem fum !
Aveam la fum garla, focul inca nu se vedea. Dar si cand a aparut, nu l-a mai oprit nimeni.
Lemnele taiate de mine si curatate de coaja au fost asezate ca un cadru peste foc sa se usuce. treaba asta avea si alta socoteala, sa pot pune ceaunul cu peste la incalzit :) !

20150419_091030.jpg


20150419_092250.jpg


20150419_101656.jpg


20150419_104616.jpg


20150419_104701.jpg









Iar cum ma uitam eu la apa ce inconjura ostrovul, vad ca scazuse deja (la ochi) cu vreo 30 de cm. Zic:
-Ioane, de sus ploua, dar apa scade. Cum e asta?
-Ei, acum s-a facut ora 9, trebuie sa se opreasca ploaia, asa zice prognoza.
Si ma intorc la el, fac trei pasi, raman incremenit. Pe gluga mea, zgomotul picaturilor se oprise ! :rolleyes:
-Las-o nene incolo de prognoza!! Asa potrivire n-am intalnit niciodata !!!
Hahahah !

Era intr-adevar 9. Plouase toata noaptea, insa fiind dimineata, cerurile decisesera sa avem si a doua zi insorita.
Si soarele se cerea salutat. Ca in imaginea de mai jos :)

20150419_111221.jpg
 
Odata cu soarele a venit si o gadilatura la stomac.
Am adus ceaunul la foc, ca remediu pentru Merlotul de seara trecuta. In ceaun ciorba noastra era gelatina, nu misca. Pai o facuse Ioan ca la el la Tulcea: ceaunul plin de peste iar apa cat sa-l acopere :)

20150419_111221.jpg






Pestele a fost minunat! Sigur ca la masa aveam si altele, insa ciorba lui Ioan era vedeta, asa ca am vorbit despre ea, ca revistele mondene de Mihaela Radulescu.
La jarul ramas am facut si niste mititei, ca doar nu era sa plecam cu ei acasa. Iar la mititei, acompaniament mai bun nu exista decat un vin de buturuga.
Asa cum se vede in poza:

(de fapt e o coaja de plop, care tinea sticla cu Merlot, ferita de razele soarelui :) )

20150419_123808.jpg


Capture.JPG
 
Despre huzur si insula nu mai povestesc. Intr-un tarziu am strans echipamentul, am stins ultimii carbuni si am plecat din nou pe ape.
De data asta vom parcurge un itinerariu care sa includa mai multa padure, canale inguste si zone salbatice prin care sa trecem de-a dreptul. Traversarile le vom face rapid, ca sa intram in alte astfel de zone necirculate, aflate doar sub stapanirea vegetatiei.

G0010183.JPG


I8U45WRRSjflozNSZEDIEf9xdrkCULDQSOxRjNrH1GY=w1145-h859-no


ifvOg5VQVSoVseolfkORMH9PxlP109eHqv2GZMH1PZ0=w1145-h859-no


https://lh3.googleusercontent.com/-...AAAC1A/M04Pk6IxDNI/w1145-h859-no/G0010223.JPG

G0010202.JPG


hC4DPWz7Wx5JKU-R_oqf06EysjYWN_OvmVIciR0oje4=w1145-h859-no


Jk2dvissXGAIDI3cNWrHDie2SNvFrUJf1giZnbm54P8=w1145-h859-no


Capture2.JPG
 
Cam asta fuse tura de weekend, vremea a fost superba in ambele zile, ploaia de cu noapte nu ne-a deranjat deloc ba chiar a pigmentat putin iesirea, Dunarea e deschisa pentru sezon iar eu v-am salutat din ultima poza, in care floricica de papadie vrea sa mascheze putin febra musculara pe care o resimteam :)

11084107_941039102593199_8408586306185122485_o.jpg
 

Back
Sus