O barca mai mica sau mai mare?
- Autor subiect Smokey
- Dată creare
Multumesc Skipper!
Am un prieten care are 2 barci de vanzare, una asemanatoare cu a mea (vezi foto) si alta un ......cum ai spune ca am uitat, din aia poloneza, care-i plin de ele pe lacuri si mare? Lungime 6 m, fiecare, complet dotate.Pentru doritori bgd70fl14@yahoo.com sau mob:0722466528.
Am un prieten care are 2 barci de vanzare, una asemanatoare cu a mea (vezi foto) si alta un ......cum ai spune ca am uitat, din aia poloneza, care-i plin de ele pe lacuri si mare? Lungime 6 m, fiecare, complet dotate.Pentru doritori bgd70fl14@yahoo.com sau mob:0722466528.
Ultima editare:
Poze, poze
Cand ajung la Ghiol si la amicul meu o sa fac si ceva poze sa le postez aici, dar deocamdata, cand prind putina vreme buna lucrez la barca mea. Rabdare!:happy-banana:
Ca de obicei, treaba e relativa. Cine isi doreste suficient o barca, o va avea, indiferent de costuri sau piedici. Barcile de firma de tipul celor vandute de Robert inchid circuitul economic, oferind celor care dispun de fonduri o jucarie interesanta, dand in acelasi timp de lucru altora, si facand economia sa mearga (vezi boom-ul barcilor de fibra in State si Europa in anii '60, odata cu democratizarea tehnologiei respective). La noi nu e cazul, dar afara piata de charter inghite cele mai multe barci noi.
Pentru minoritatea adevaratilor pasionati de barci, azi exista mai mult ca niciodata infinite posibilitati, de la o rata (mai greu azi ce-i drept) la o barca, pana la cumpararea unei conserve de pe afara (acum vreo saptamana s-a vandut un Wibo 830 cu 1500 euro! ), sau constructia in regie proprie sau de catre meseriasi (care meseriasi
?). Buba la noi nu e barca, ci tot ceea ce implica detinerea unei barci in Ro: meseriasi ioc, sau bulitori si scumpi, marine putine si mai scumpe ca la Saint Tropez, birocratie si dezinteres din partea diriguitorilor, mancatorie intre cluburi si barcagii etc. Sunt sigur ca exista baietasi care se kk pe ei de ras cand citesc asta, fie ca isi tin barcile afara, fie ca sunt cumetriti cu vreun smecher care le faciliteaza totul, dar aici vorbim de fiecare dintre noi, cei muscati de acest virus, si care n-avem intotdeauna posibilitatile altora. Daca exista personaje care si-au luat barci ca sa epateze, s-ar putea sa mi se scoale un fir de par pubian despre asta, desi nu cred
. N-am sa particip vreodata la concursul "cine o are mai mare", fiindca stiu ca eu cel putin o am ascutita .Paradoxul velierelor este ca fanii lor sunt de 2 specii diametral opuse: ori snobii care merg pe latura trendy, afisand satisfactia dar injurand continuu ca si-au luat velier, foarte complicat de manevrat si puturos, cu pescaj mare etc, ori cei pentru care barca si marea reprezinta totul, ratiunea de a trai, visul imposibil care nu-ti da pace vreodata, oricat ai vrea sa-l indepartezi. Ei, cu oamenii astia din a 2-a ograda as vrea sa punem tara la cale, sa vedem in continuare cum vede fiecare barca perfecta pentru el, si cum isi va realiza visul, fiindca eu cred ca acela care isi doreste in disperare velierul viselor, odata si odata o sa-l aiba. Scuze daca am mai aberat, da' stiti bine ca nu prea exista barcagii sanatosi la cap
. So, s-auzim 
Ma numar pritre cei care cred cu tarie in sloganul Adidas Torsion: "Daca vrei cu adevarat, poti"
Smokey
Mic barcaholic
Exista si o categorie de mijloc, care prin munca cinstita si bine plasata reuseste...
Buba la noi nu e barca, ci tot ceea ce implica detinerea unei barci in Ro: meseriasi ioc, sau bulitori si scumpi, marine putine si mai scumpe ca la Saint Tropez, birocratie si dezinteres din partea diriguitorilor, mancatorie intre cluburi si barcagii etc.
Paradoxul velierelor este ca fanii lor sunt de 2 specii diametral opuse: ori snobii care merg pe latura trendy, afisand satisfactia dar injurand continuu ca si-au luat velier, foarte complicat de manevrat si puturos, cu pescaj mare etc, ori cei pentru care barca si marea reprezinta totul, ratiunea de a trai, visul imposibil care nu-ti da pace vreodata, oricat ai vrea sa-l indepartezi. Ei, cu oamenii astia din a 2-a ograda as vrea sa punem tara la cale, sa vedem in continuare cum vede fiecare barca perfecta pentru el, si cum isi va realiza visul, fiindca eu cred ca acela care isi doreste in disperare velierul viselor, odata si odata o sa-l aiba. Scuze daca am mai aberat, da' stiti bine ca nu prea exista barcagii sanatosi la cap
Vali , buba la noi nu e nici barca , nci marinele , nici meseriasii , ci SARACIA .
Avem si marine destule si goale ( de ne invidiaza strainii ) , avem meseriasi priceputi ( putini dar buni ) , insa nu avem suficiente resurse financiare pentru ca yachtingul sa devina un fenomen mai amplu . ( Imi aduc aminte cat de saraci si fraieri eram in anii '90 , atunci cand ne uitam cu jind la vreun Golf ruginit furat de prin Germania ) . De acord ?
E clar ca oamenii prosperi sunt primii care isi pot permite sa aiba un yacht , velier sau nu . Ce e rau in asta ? Nimic , dimpotriva , e foarte bine . Pe masura ce prosperitatea se va resimti si catre clasa medie atunci numarul velierelor va creste si va scadea lungimea medie , care se va stabiliza in jurul valorii de 40 picioare.
Iar velierele nu au nici un paradox , ci pur si simplu un proces evolutiv lubrefiat cu bani. Deci , ca orice pasiune costisitoare ( femei b-), cai de rasa , jocuri de noroc , avioane , masini sport ) , yachturile mari sunt disponibile mai degraba celor care au decat celor care nu au.
Exista insa si yachturile cu vele obisnuite ( MacGregor? sau orice altceva in jurul lungimii de 30 picioare ) care au valori pe care si le pot permite din ce in ce mai multi oameni obisnuiti , la fel de pasionati si de bucurosi sa simta marea si complet egali cu primii in termeni de calitate umana.
Ultima editare:
De acord Robert, dar problema e ca la noi multi dintre aia care dau de bani, se urca pe kkt si scuipa in jur, sunt cateva personaje la Tomis care le dau la mure la curiosi . Da-i incolo pe aia, vad ca pana acum nu ati spus vreunul care barca vi s-ar potrivi, si ca pasiune, si ca utilitate, si financiar, asa ca incep eu.
Cu toate ca tot timpul mintea ne fuge si inima ne zboara la diferite barcute, eu m-am limitat la cateva criterii de baza. Luand in calcul utilitatea barcii, adica unde ma voi da cu ea, am concluzionat ca nu voi face vreodata croaziere oceanice, si nici macar indelungate ca durata, ca sa nu mai spun ca n-am sa concurez vreodata intr-o regata organizata in Ro (prietenii stiu de ce ). Adaugand si experienta mea cu tinutul barcii la apa fara a avea cele mai elementare conditii, s-a impus de la sine varianta unei barci tractabile, pe care s-o tin acasa in extrasezon. Stiind ce ofera piata sh pe segmentul asta, adica niste ligheane urate care nu-s nici cal nici magar, adica nu-s nici offshore nici de ape interioare, am exclus varianta asta (mai ales ca imi doresc ceva facut din nou de mine).
Pana la urma m-am hotarat sa aleg din 2 chestii diametral opuse, din toate punctele de vedere:
1. Ceva gen Pacific Seacraft Flicka 20:
Aceasta bijuterie are condensate in cei 6 metri ai ei tot ce are nevoie un barcaholic intr-o croaziera mai scurta sau chiar mai lunga. Stilul clasic si calitatea extrema a fabricatiei i-au adus un renume de invidiat chiar si printre barcile super-cunoscute. Pretul unei barci de fabrica este mare chiar si la sh (o barca noua costa pe vremuri 100 000 usd, din pacate nu se mai produce). Planurile nu sunt scoase la vanzare, exista promisiunea din partea lui Bruce Bingham ca in curand planurile vor fi puse in vanzare. Detalii despre Flicka se gasesc din belsug aici: www.flicka20.com , inclusiv o stiva de newsletters "Flicka Friends" cu informatii suculente, cum ii placea lui nea Theodoru sa spuna . O barca foarte asemanatoare ale carei planuri se pot cumpara ieftin este Amigo de la www.glen-l.com . Sunt cateva diferente minore, prova mai oblica la Amigo, amenajarile putin diferite, cu toate ca Amigo ofera o solutie modulara ingenioasa, care permite sa faci dus in cabina fara sa blochezi spatiul cu pereti permanenti. Se gasesc ieftin de vanzare la ei inclusiv kit-uri complete de arborada, velatura, fibra si rasina pentru acoperit corpul etc. :
2. Complet diferit de barcile dinainte, un trimaran pliabil gen Scarab 22:
O asemenea barca e ideala pentru cei care n-au timp, oferind o viteza superioara chiar si fata de monococile mai mari, in schimb confortul nu e nicidecum acelasi ca la un full-keeler precum Flicka sau Amigo. Pretul de constructie e mare, dar si performanta la fel.
Cam asta e ceea ce mi-as dori ca urmatoarea barca, una din cele 2 variante: clasica si confortabila, dar lenta, sau moderna si rapida, dar agitata. Voi ce ati alege? Eu oricand Flicka sau Amigo .
. Da-i incolo pe aia, vad ca pana acum nu ati spus vreunul care barca vi s-ar potrivi, si ca pasiune, si ca utilitate, si financiar, asa ca incep eu.Cu toate ca tot timpul mintea ne fuge si inima ne zboara la diferite barcute, eu m-am limitat la cateva criterii de baza. Luand in calcul utilitatea barcii, adica unde ma voi da cu ea, am concluzionat ca nu voi face vreodata croaziere oceanice, si nici macar indelungate ca durata, ca sa nu mai spun ca n-am sa concurez vreodata intr-o regata organizata in Ro (prietenii stiu de ce
). Adaugand si experienta mea cu tinutul barcii la apa fara a avea cele mai elementare conditii, s-a impus de la sine varianta unei barci tractabile, pe care s-o tin acasa in extrasezon. Stiind ce ofera piata sh pe segmentul asta, adica niste ligheane urate care nu-s nici cal nici magar, adica nu-s nici offshore nici de ape interioare, am exclus varianta asta (mai ales ca imi doresc ceva facut din nou de mine). Pana la urma m-am hotarat sa aleg din 2 chestii diametral opuse, din toate punctele de vedere:
1. Ceva gen Pacific Seacraft Flicka 20:
Aceasta bijuterie are condensate in cei 6 metri ai ei tot ce are nevoie un barcaholic intr-o croaziera mai scurta sau chiar mai lunga. Stilul clasic si calitatea extrema a fabricatiei i-au adus un renume de invidiat chiar si printre barcile super-cunoscute. Pretul unei barci de fabrica este mare chiar si la sh (o barca noua costa pe vremuri 100 000 usd
, din pacate nu se mai produce). Planurile nu sunt scoase la vanzare, exista promisiunea din partea lui Bruce Bingham ca in curand planurile vor fi puse in vanzare. Detalii despre Flicka se gasesc din belsug aici: www.flicka20.com , inclusiv o stiva de newsletters "Flicka Friends" cu informatii suculente, cum ii placea lui nea Theodoru sa spuna . O barca foarte asemanatoare ale carei planuri se pot cumpara ieftin este Amigo de la www.glen-l.com . Sunt cateva diferente minore, prova mai oblica la Amigo, amenajarile putin diferite, cu toate ca Amigo ofera o solutie modulara ingenioasa, care permite sa faci dus in cabina fara sa blochezi spatiul cu pereti permanenti. Se gasesc ieftin de vanzare la ei inclusiv kit-uri complete de arborada, velatura, fibra si rasina pentru acoperit corpul etc. :
2. Complet diferit de barcile dinainte, un trimaran pliabil gen Scarab 22:
O asemenea barca e ideala pentru cei care n-au timp, oferind o viteza superioara chiar si fata de monococile mai mari, in schimb confortul nu e nicidecum acelasi ca la un full-keeler precum Flicka sau Amigo. Pretul de constructie e mare, dar si performanta la fel.
Cam asta e ceea ce mi-as dori ca urmatoarea barca, una din cele 2 variante: clasica si confortabila, dar lenta, sau moderna si rapida, dar agitata
. Voi ce ati alege? Eu oricand Flicka sau Amigo .
Vali, eu aş prefera oricând o Flicka sau oricare dintre micile Glen-l oricărei (aproape) bărci moderne de fabrică. Eu sunt adeptul bărcilor mai grele, comode şi sigure în orice situaţie. Lumea ar crede că pentru a satisface aceste cerinţe, e nevoie de o barcă mare şi foarte scumpă, însă nu este aşa. Amigo şi Flicka, deşi au puţin sub 7 m, pot naviga (şi chiar au făcut-o) fără probleme în jurul lumii. Ca urmare a celor spuse, nu ar trebui să mire pe nimeni preţul piperat cu care asemenea bijuterii se vând - sau mai degrabă circulă între adevăraţii pasionaţi.
Cu o investiţie, nu exagerat de mare totuşi, un barcaholic adevărat poate deveni posesorul unei bărci similare.
Ce ne facem însă dacă acesta nu are posibilitatea construcţie uneia? Ei bine, există oricând posibilitatea unui second-hand de calitate, la un preţ mai mult decât acceptabil. E adevărat că de cele mai multe ori este multă muncă necesară pentru renovarea sa, însă e oricum mult mai bine decât să începi de la zero şi eviţi greşelile inerente lipsei de experienţă. Eu chiar intenţionez să îmi achiziţionez o barcă olandeză din oţel de 8-9 m. Mă refer aici la un Wibo van Wijck, desenată de nimeni altul decât van der Stadt. Vali a dat exemplu modelul 8, 3 m, eu aş da însă cel de 9,3 m, cu calităţi marine deosebite şi tururi de mapamond la activ, ce poate fi găsit şi la preţuri de 6-8 000 EU.
Eu îi văd pe posesorii de bărci ca făcând parte din două categorii:
1. Cei care le au pentru a le avea, întrucât le surâde ideea de a poseda ceva ce puţini şi care se bucură de ele în stilul fiecăruia.
2. Cei care iubesc libertatea şi frumuseţea atingerii de noi orizonturi, posibilitatea de a ridica ancora şi a merge oriunde scrie pe hartă hic sunt leones.
Şi pentru a fi în ton cu titlul topicului, eu aş recomanda oricăriu barcaholic o barcă. Mai mică sau mai mare. Eu aş prefera mai mică.
Small boat, big smile; big boat, no smile.
Cu o investiţie, nu exagerat de mare totuşi, un barcaholic adevărat poate deveni posesorul unei bărci similare.
Ce ne facem însă dacă acesta nu are posibilitatea construcţie uneia? Ei bine, există oricând posibilitatea unui second-hand de calitate, la un preţ mai mult decât acceptabil. E adevărat că de cele mai multe ori este multă muncă necesară pentru renovarea sa, însă e oricum mult mai bine decât să începi de la zero şi eviţi greşelile inerente lipsei de experienţă. Eu chiar intenţionez să îmi achiziţionez o barcă olandeză din oţel de 8-9 m. Mă refer aici la un Wibo van Wijck, desenată de nimeni altul decât van der Stadt. Vali a dat exemplu modelul 8, 3 m, eu aş da însă cel de 9,3 m, cu calităţi marine deosebite şi tururi de mapamond la activ, ce poate fi găsit şi la preţuri de 6-8 000 EU.
Eu îi văd pe posesorii de bărci ca făcând parte din două categorii:
1. Cei care le au pentru a le avea, întrucât le surâde ideea de a poseda ceva ce puţini şi care se bucură de ele în stilul fiecăruia.
2. Cei care iubesc libertatea şi frumuseţea atingerii de noi orizonturi, posibilitatea de a ridica ancora şi a merge oriunde scrie pe hartă hic sunt leones.
Şi pentru a fi în ton cu titlul topicului, eu aş recomanda oricăriu barcaholic o barcă. Mai mică sau mai mare. Eu aş prefera mai mică.
Small boat, big smile; big boat, no smile.
Ultima editare:
Flicka a devenit o referinta intre pasionati tocmai datorita calitatii extreme condensata intr-o lungime infima (cat 3 cazi de baie, cum spune Angus undeva ). Este lucrata in totalitate manual, tot interiorul este din teak, hublourile si intinzatorii greementului sunt de bronz, greementul e croit in stilul barcilor oceanice, predominand cel de cutter (cu toate ca multe sunt sloop, unele gaff sau chiar junk ).
Amigo e mai zvelta, putin mai lunga si mai usoara, cu zona prova mai ascutita, dar si mai evazata, ceea ce sugereaza viteza, dar si tangaj superioare fata de Flicka ( si lungimea la plutire e mai mare cu un picior). Comportamentul specific acestor barci este viteza mica la vant slab, si centrul de deriva situat spre pupa, din cauza chilei lungi. Asta pentru a compensa deplasarea centrului de velatura spre pupa datorata celor 2 focuri la Flicka, sau genovezului destul de mare la Amigo.
N-am vazut vreo polara pt ele, dar chiar daca la prima impresie ar avea comportament "moale", nu cred ca trebuie sa le asimilam polarelor barcilor cu chila fin, fiindca datorita suprafetei udate mai mari, au alte intervale intre curbele diagramei polare, viteza crescand mai accentuat odata cu cresterea vantului fata de barcile cu chila fin, iar deriva fiind mai mica din cauza chilei generoase. Tare as fi curios sa vad o polara de full-keeler, mai ales zona de vant strans.
). Este lucrata in totalitate manual, tot interiorul este din teak, hublourile si intinzatorii greementului sunt de bronz, greementul e croit in stilul barcilor oceanice, predominand cel de cutter (cu toate ca multe sunt sloop, unele gaff sau chiar junk ). Amigo e mai zvelta, putin mai lunga si mai usoara, cu zona prova mai ascutita, dar si mai evazata, ceea ce sugereaza viteza, dar si tangaj superioare fata de Flicka ( si lungimea la plutire e mai mare cu un picior). Comportamentul specific acestor barci este viteza mica la vant slab, si centrul de deriva situat spre pupa, din cauza chilei lungi. Asta pentru a compensa deplasarea centrului de velatura spre pupa datorata celor 2 focuri la Flicka, sau genovezului destul de mare la Amigo.
N-am vazut vreo polara pt ele, dar chiar daca la prima impresie ar avea comportament "moale", nu cred ca trebuie sa le asimilam polarelor barcilor cu chila fin, fiindca datorita suprafetei udate mai mari, au alte intervale intre curbele diagramei polare, viteza crescand mai accentuat odata cu cresterea vantului fata de barcile cu chila fin, iar deriva fiind mai mica din cauza chilei generoase. Tare as fi curios sa vad o polara de full-keeler, mai ales zona de vant strans
.De acord Robert, dar problema e ca la noi multi dintre aia care dau de bani, se urca pe kkt si scuipa in jur, sunt cateva personaje la Tomis care le dau la mure la curiosi
Vali , stii bine ca printre noi , romanii , sunt si cativa care mor daca nu genereaza ei niste fumuri ( numite popular "bashini" ) care se asociaza perfect cu lipsa lor crasa de cultura si caracter , dar cu potenta financiara ( deseori iluzorie) dovedita de masina mega-scumpa(numai ei stiu cum plang seara cand vine factura de la leasing). Aceasta familie de rozatoare contine speciile : Marlanul de dorobanti , Cocalarul de trafic , Tzaranu de mall , "Wanna be smecher" , Wanna be Fane Spoitoru' " , "ceafa lata lantzu gros", "pokeristi si ruletisti" si altii .( atlasul tuturor speciilor se gaseste la Radio Guerilla ) Este foarte posibil sa se fi creat conditiile aparitiei unei specii de mitocan nautic , care traieste intr-un loc aglomerat si mizer , unde populatia ne-nautica il priveste ca pe omul din Atlantis , el fiind doar Bashinosul de Tomis , eventual posesor de yacht ( mai degraba ne-posesor de yacht , dar combinat cu vreun proprietar ce vine rar )
Eu nu am mai fost de o vreme prin Tomis , insa cred ca oamenii normali de acolo ( oamenii de calitate de care spuneam eu ) vor gasi otrava cea mai potrivita pentru aceasta specie pe care nu trebuie sa o lasam sa se inmulteasca . ( desi , daca apare si Pitzipoanca Maritima de Cheu probabil ca transmiterea genelor se va produce , fie ea si pe cale orala ).
Ultima editare:
daca e sa vorbim despre ce ne-am dori, eu imi doresc o barca din lemn, solida si nu foarte mare, un day sailer cu linii clasice. Flicka si Amigo sunt minunate din punctul meu de vedere, si pe langa ele va mai prezint una: "Cockle"- un cutter mic, cu greement gaff desenat de J.R. Purdon in 1913, pe care un entuziast l-a readus la viata chiar anul acesta http://www.alexlow.ca/dc004/ iata-l si aici http://www.francoisedelarosa.com/ ( ceva asemanator a proiectat si Atkin - "Maid of Endor" precum si Gartside - "Surprise"). Insa pana la un asemenea proiect vreau sa termin barcuta pe care am inceput-o.
Ziceti si voi daca nu e misto cand "fiecare cu ce-l doare" posteaza pe forum . Pe Robert nu-l mai intrebam, fiindca stim ca el e fan forever Bavaria . Las' sa fie intr-un ceas bun.
Cand eram drac, culmea e ca nu ma atrageau deloc salupele din fibra cu motoare Vihr de 30 de cai, care erau la mare moda, ci ma uitam fascinat la barcile de salvare burduhanoase, transformate stangaci in barcaze de "leisure". Cred ca de la ele mi se trage pasiunea pentru barcile clasice, au ceva care transcede timpul, fiindca reprezinta o epoca in care nu se faceau compromisuri in materie de calitati nautice, viata si subzistenta marinarului depinzand de ele.
Uitandu-ma la Cockle postat de Mihai, ma minunez de forma imersa care pare sculptata anatomic pentru comuniunea perfecta cu marea. Aceeasi forma fara compromis o are si Surprise a lui Gartside, care totusi ca amenajare nu e o barca offshore, ci costiera. Oamenii care au desenat aceste barci au avut apa sarata in vene, au intuit forma ideala pentru ca o barca sa fie suficient de stabila directional, dar si suficient de manevrabila. Cu atat mai mult Cockle, fiind desenata in 1913, cand nu se stiau cate se stiu azi despre hidrodinamica, arata cu adevarat la ce stadiu ajunsesera creatorii de barci din acea vreme.
. Pe Robert nu-l mai intrebam, fiindca stim ca el e fan forever Bavaria . Las' sa fie intr-un ceas bun.Cand eram drac, culmea e ca nu ma atrageau deloc salupele din fibra cu motoare Vihr de 30 de cai, care erau la mare moda, ci ma uitam fascinat la barcile de salvare burduhanoase, transformate stangaci in barcaze de "leisure". Cred ca de la ele mi se trage pasiunea pentru barcile clasice, au ceva care transcede timpul, fiindca reprezinta o epoca in care nu se faceau compromisuri in materie de calitati nautice, viata si subzistenta marinarului depinzand de ele.
Uitandu-ma la Cockle postat de Mihai, ma minunez de forma imersa care pare sculptata anatomic pentru comuniunea perfecta cu marea. Aceeasi forma fara compromis o are si Surprise a lui Gartside, care totusi ca amenajare nu e o barca offshore, ci costiera. Oamenii care au desenat aceste barci au avut apa sarata in vene, au intuit forma ideala pentru ca o barca sa fie suficient de stabila directional, dar si suficient de manevrabila. Cu atat mai mult Cockle, fiind desenata in 1913, cand nu se stiau cate se stiu azi despre hidrodinamica, arata cu adevarat la ce stadiu ajunsesera creatorii de barci din acea vreme
.
Pe Robert nu-l mai intrebam, fiindca stim ca el e fan forever Bavaria
Am sa va spun ceva surprinzator : sunt fan barci moderne , elegante , cu performante bune in navigatia cu vele si Bavaria este un exemplu , dar nu singurul . Pana la aprecierea toatala a unei barci mai apar si considerentele legate de interior ( amanajari , calitate , dotari , lumina ) , si considerente legate de pret , etc. , e o analiza in care sunt evaluate multe criterii .
De ce o barca moderna ? Pentru ca formele moderne , elementele de constructie moderne , greementul modern , au ajuns ceea ce sunt astazi in urma unui proces evolutiv ce a fost verificat pe sute de mii de exemplare .
O barca desenata si construita clasic este superba , dar pe mare va fi foarte inceata , in exploatare va fi foarte pretentioasa ,iar la manevra va fi foarte greoaie . Iubesc barcile clasice si pe constructorii lor ( exista chiar un proiect mare de acest fel , in constructie in Romania ) , insa aceste barci sunt proiecte promovate mai mult de CONSTRUCTORI ( pentru a-si etala maiestria )decat de NAVIGATORI (care tind sa prefere barcile moderne ) .
Pana una -alta , vara e aici .... , marea e aici...., ceva barci sunt ..., haideti pe apa !
De acord din nou, dar cred ca barcile moderne au pierdut de-a lungul evolutiei lor un lucru esential - sufletul, comuniunea cu marea, s-au transformat in niste simple cuibare confortabile si performante, folosite indeosebi pe vreme buna, unde omul modern isi muta toate tabieturile si obiceiurile burgheze de pe uscat, de fiecare data cand iese pe apa. De aia barcile moderne sunt considerate un moft, o moda, fiindca prea putina lume mai face azi croaziere adevarate, poti ajunge imediat cu avionul in orice punct de pe planeta, deci de ce sa te risti la croaziere lungi .
Stilul modern de viata a atrofiat in omul contemporan instinctul, comuniunea cu natura, emotia primordiala in fata elementelor. Prea mult consideram ca stapanim natura, in loc sa mergem odata cu ea, in ritmul ei. Si mama natura se razbuna de fiecare data, incepand cu inundatiile de pe Dunare cauzate de regularizarea fortata a cursului, si terminand cu incalzirea globala, care paradoxal ameninta sa ne duca intr-o noua era glaciara, din cauza perturbarii curentilor oceanici, care regleaza clima pe planeta.
Cand aveam 10 ani, ma urcam cu tata in vreo mahuna si ieseam pe mare, mergeam la scuturat taliene cu pescarii localnici, si tata imi spunea sa ascult adancul. "Niciodata nu te vei pune cu Marea, ci vei merge cum vrea ea". Si azi mai canta pescarii in carciuma de "la salcie" din Sf. Gheorghe "Mare Neagra, Mare-Albastra", ca acum multi ani cand i-am vazut prima data. Spre deosebire de ei totusi, care-si asigura traiul zilnic riscandu-se pe mare, noi, care avem oarecum traiul asigurat in alt mod, ar trebui sa regasim emotia atavica a luptei cu elementele naturii. Ca sa ne redescoperim resorturi ancestrale, si sa ne reidentificam ca oameni unici in oceanul inconjurator de mizerie numit societate
.Stilul modern de viata a atrofiat in omul contemporan instinctul, comuniunea cu natura, emotia primordiala in fata elementelor. Prea mult consideram ca stapanim natura, in loc sa mergem odata cu ea, in ritmul ei. Si mama natura se razbuna de fiecare data, incepand cu inundatiile de pe Dunare cauzate de regularizarea fortata a cursului, si terminand cu incalzirea globala, care paradoxal ameninta sa ne duca intr-o noua era glaciara, din cauza perturbarii curentilor oceanici, care regleaza clima pe planeta.
Cand aveam 10 ani, ma urcam cu tata in vreo mahuna si ieseam pe mare, mergeam la scuturat taliene cu pescarii localnici, si tata imi spunea sa ascult adancul. "Niciodata nu te vei pune cu Marea, ci vei merge cum vrea ea". Si azi mai canta pescarii in carciuma de "la salcie" din Sf. Gheorghe "Mare Neagra, Mare-Albastra", ca acum multi ani cand i-am vazut prima data. Spre deosebire de ei totusi, care-si asigura traiul zilnic riscandu-se pe mare, noi, care avem oarecum traiul asigurat in alt mod, ar trebui sa regasim emotia atavica a luptei cu elementele naturii. Ca sa ne redescoperim resorturi ancestrale, si sa ne reidentificam ca oameni unici in oceanul inconjurator de mizerie numit societate