Lemnul de stejar (uscat?) de pe colectia aia de napolitane e destul de ok pentru cigar. Si pentru semineu. Lemn de foc.Dom'le, nu ştiu cât de rezistent este stejarul neîngrijit şi neprotejat [ nu e ], dar din 2017 până azi probabil obiectul a dispărut. Oricum am văzut o mentalitate din asta de penurie, ca să nu zic altceva, privind bărcile astea vechi. Înainte de '89 nu te puteai apropia, şi cumva unii mai trăiesc în perioada aia. Postul tău e bun pentru cei care îşi doresc o barcă decentă, fără să realizeze că i-ar costa cât o maşină ok (achiziţia) şi apoi o sumă acceptabilă mentenanţa şi cheiajul.
89 s-a dus demult. Intre timp, umbla baragladinele-n bembeuri si nu tre sa mai muncesti o viata pentru o masina, un frigider si-un aspirator. Dupa cum nu mai primesti nici locuinte moca de la Regia Primariei, fara o shpaga babana, masurata in caramida de parai sau indolentza de functionar - Constanta e exemplu viu si zau ca stiu ce spun.
O barcă de lemn are farmecul ei cu condiţia să o întreţii, şi pentru asta sunt două mari posibilităţi: fie eşti bogat, fie eşti un bun meseriaş şi ai timp şi chef să repari la ea.
O copaie de 6,9 e departe de barca. Poate de-aia de pescuit, de-a lu' Panagiotis de prin insule (barca lu' Kerpedel).
Pentru ceilalţi muritori există bărcile de fibră.
In fine - cererea de piata a omului e absolut decenta pe langa cantitatea de ipocrizie dulceaga si formulari politicoase sau atenuate scrise ulterior.
Raspunsurile mentionate fac din postul asta ceva remarcabil si nu subiectul in sine.
freakin devil grin