Page 1 of 8 12345 ... LastLast
Results 1 to 10 of 73

Topic: Lacul de pe Tisa - Kisköre Reservoir - Kiskörei-víztározó

  1. #1
    Mic barcaholic Smokey's Avatar
    Membru din
    Aug 2008
    Locația
    Timişoara
    Posturi
    2.004
    Blog Entries
    62

    Default Lacul de pe Tisa - Kisköre Reservoir - Kiskörei-víztározó

    Cel mai mare lac artifical al Ungariei, e aproape de granita cu Romania, finalizat in 1990, are 127 km˛, 27km lungime, adancimea medie 1.3m.

    http://maps.google.com/maps?ll=47.6,...47.6,20.666667

    http://www.kiskore.hu
    http://www.tiszato.hu/
    călătorului îi stă bine cu drumul

  2. #2

    Default Preambul

    Lacul de pe Tisa m-a ţinut toată iarna pe jar. Am aflat de el anul trecut prin octombrie, când vremea se răcise şi trestiile uscate, sunând metalic în vânt, nu ne mai îmbiau să le amuşinăm cu provele caiacelor. Aşadar, ce e toată povestea asta cu lacul?


    E vorba de un lac artificial, copil al Tisei, destul de mare, plin de canale, sălcii şi stuf, cam ca în deltă şi în plus, (marea atracţie) la numai 130 de km de Oradea, în UE, deci posibil de a fi atins chiar fără paşaport.

    Pe harta zonei lacul arată cam aşa:


    iar pe Google Earth asa:


    Nerezistând tentaţiei, anul trecut, într-o escapadă prin Europa apropiată, m-am abătut până acolo să văd, măcar de pe mal, cum arată peisajul. În primul rând, înainte de a ajunge la destinaţie, drumul trece prin Hortobagyi, considerat centrul pustei maghiare. Aici vecinii noştri au ştiut să facă turism din nimic, adică dintr-o câmpie întinsă de te plictiseşti, adunând într-un fel de "muzeu al satului" tot ce ţine de tradiţia creşterii animalelor, lângă care servesc desigur şi un bograci (gulaş).








    N-am zăbovit prea mult ci am mânat mai departe, dornici să vedem apa.


    Un milimetru de lac


    O rampă


    Un ponton bine întreţinut

    Ce să spun? Lucrurile arată excelent. Există trasee nautice marcate pe ici pe colo, prin zonele cu orientare problematică, cu indicatoare. Există parcări, camping, ponton, rampă de lansare a ambarcaţiilor, piste de biciclete, trasee de călărie. Totul pare frumos dacă în realitate nu va fi deranjant (taxe exagerate, reguli peste reguli, interdicţii etc.). Ne-am hotărât să încercăm şi fiindcă prima înfăţişare ce era programată de 1 mai am ratat-o din cauza Caraibelor, vom încerca lacul cu degetul în acest weekend.

    Peste câteva zile sper să vă pot arăta/povesti mai multe.
    Last edited by CrocodiluDiluDilu; 10 Jun 2011 at 11:26 PM.
    Life in colour!

  3. #3

    Default Plecăm

    Iniţial trebuia să plecăm spre Tisa în formaţia de pe Mureş, adică Gigi Tolan, Felicia, Fred, Mike, Cosmina şi Crocodilu, însă Gigi şi Felicia n-au mai putut să vină. Sâmbătă dimineaţa Mike a ajuns de la Suceava, Fred de la Beliş, unde fusese să aducă un caiac şi la ora 13 ne-am întâlnit la garaj.






    Am încărcat voioşi ambarcaţiile, ne-am urcat în maşini şi am luat direcţia punctului de trecere a frontierei de la Borş: eram pe drum şi nimic nu ne mai putea opri! Înainte de a intra în vamă am tras într-o benzinărie să ne luăm apă. Eram printre maşini, punând la cale itinerariul când Mike a început să se scotocească prin portmoneu: nu-şi găsea buletinul. Era greu de conceput una ca asta, dar un telefon la Suceava a pus capăt speculaţiilor: buletinul a rămas pe birou!




    Bietul Mike! Cine a citit episodul de pe Mureş ştie că asemenea întâmplări se lipesc de el ca de magnet. Dacă tot eram la mai puţin de 1km de vamă, ne-am dus până acolo să încercăm o trecere cu celelalte acte pe care le avea Mike la el. Am parcat maşinile şi-l urmăream cum îi explica unui vameş care dădea continuu din cap a NU.
    Aici s-a terminat tura noastră pe Tisa.
    KONIEC FILM!
    Last edited by CrocodiluDiluDilu; 14 Jun 2011 at 12:26 AM.
    Life in colour!

  4. #4
    Mic barcaholic Smokey's Avatar
    Membru din
    Aug 2008
    Locația
    Timişoara
    Posturi
    2.004
    Blog Entries
    62

    Default

    No' las' ca nu pleaca Tisa de-acolo
    călătorului îi stă bine cu drumul

  5. #5

    Default

    Frate, ma pregateam pentru o poveste faina tare si cand colo Asteptam cu interes continuarea aventurii, mai ales ca ingredientele picante sunt prezente in toate povestirile colegului CDD.
    Gânduri bune, vântul bate pentru toţi la fel !
    http://www.youtube.com/watch?v=bSPLh...SySZBg&index=1

  6.  
     
  7. #6

    Default Continuarea

    Quote Originally Posted by gvincentiu View Post
    Frate, ma pregateam pentru o poveste faina tare si cand colo Asteptam cu interes continuarea aventurii, mai ales ca ingredientele picante sunt prezente in toate povestirile colegului CDD.
    Vicentiu, te-ai prins: dupa episodul din vamă, a existat o continuare barcaholică. Dar să mă dau 2-3 paşi în spate, pentru avânt ...
    *******************************************
    O iarnă întreagă ne-au ţinut lacurile de pe Tisa cu gândul aiurea şi iată că, precum Fata Morgana, când să pornim spre ele, au ştiut să ne ridice în faţă piedici de netrecut. Mai întâi, primăvara a trecut departe de casă, apoi, când credeam că nu ne mai poate opri nimeni, ne-am poticnit cu tot cu caiace la graniţă. Ce era de făcut? Aveam ambarcaţiile pe maşini, mâncare pentru trei zile, corturi şi tot ce e necesar pentru campare aşa că am întors armele ca la 23 august 1944 şi ne-am îndreptat spre lacul de pe Valea Drăganului unde speram să găsim poieniţa noastră nepopulată.





    Când schimbi planul din mers, inevitabil apar probleme. Ne pregătisem cu haine pentru joasă altitudine şi am coborât din maşini zgribuliţi, la limita pădurilor de conifere. Apoi am, găsit lacul vlăguit şi subţiat, aşa de scăzut cum nu-l văzusem niciodată. N-ar fi fost o problemă fiindcă rămăsese destulă apă cât să nu agăţam caiacele, însă malurile erau atât de abrupte şi apa atât de jos încât ne era imposibil că coborâm ambarcaţiile.









    Vechile locuri de lansare rămăseseră suspendate, ca nişte balcoane, sub care se cascau pereţi înecaţi în grohotiş, aproape verticali. Am încercat fără succes toate locurile ştiute, dinspre baraj spre coada lacului, dar nicăieri nu se putea coborâ. Era teribil de frustrant şi sentimentul eşecului era atât de tangibil încât îmi venea să las totul baltă şi să mă întorc în oraş. Totuşi ... Am hotărât să întindem corturile într-o poieniţă şi să amânăm decizia pentru a doua zi. Mirosul reconfortant de răşină, mâncarea bună şi noaptea caldă ne-au remontat, aşa că în zori eram gata pentru a căuta alte luciuri de apă şi ne gândeam la Tarniţa.

    Last edited by CrocodiluDiluDilu; 15 Jun 2011 at 11:03 PM.
    Life in colour!

  8. #7
    Mic barcaholic Smokey's Avatar
    Membru din
    Aug 2008
    Locația
    Timişoara
    Posturi
    2.004
    Blog Entries
    62

    Default

    Asa da ... cand ati ajuns la apa cred ca erati tare statuti
    călătorului îi stă bine cu drumul

  9. #8

    Default Gigi intă în schemă

    Am pornit aşadar pe lungul forestier ce revine la baraj şi pe la mijlocul drumului ne-a ieşit în faţă un Clio cu două raţe deasupra: erau, desigur, Gigi Tolan cu Felicia care, aflând de schimbarea de plan, au lăsat deoparte gemul de căpşuni şi au pornit la drum.


    Gigi amfibiu

    Reânchegarea echipei de pe Mureş a înviorat dimineaţa mohorâtă cu calde strângeri de mâini şi feţe vesele. Printre noroaie şi băltoace cafenii am ţinut sfat şi ne-am hotărât să o luăm spre Tarniţa, trecând prin Beliş, unde aveam astfel ocazia să evaluăm şi nivelul lacului local.


    Caravana

    Odată ajunşi la asfalt am scăpat şi de necontenitul vaiet al portbagajului. Cele trei maşini alcătuiau o caravană ce reţinea privirile sătenilor, obişnuiţi mai degrabă cu formele boante ale căpiţelor decât cu cele elansate ale ambarcaţiilor noastre, aducând a trupuri musculoase de delfini. La ora prânzului parcam în staţiunea Beliş Fântânele, de pe promontoriul căreia se zărea ademenitoare întinderea vânătă a lacului, şerpuind prin valea sinuoasă, întretăiată de muchii.
    Faţă de Drăgan, malurile erau mult mai line, în plus nivelul apei nu era nici pe departe atât de scăzut. În aceste condiţii lansarea caiacelor nu presupunea un efort deosebit , mai mult, mai spre coada lacului aveam posibilitatea de a înopta în cabana unui prieten, aşa că ne-am hotărât să tragem frâna de mână şi să descărcăm.


    Trecere lentă de la uscat la apă





    A urmat obişnuita vânzoleală premergătoare unei lansări, cu împachetări/despachetări, cu cărat caiace, cu înămolit la mal şi chiote de plăcere şi nu în ultimul rând, cu declicurile aparatelor foto. Eram în sfârşit pe apă şi parcă nu mai conta că în loc de trestii şi sălcii vedeam maluri stâncoase şi brazi. Lacomi, cufundam penele padelelor iar şi iar, şi caiacele ţâşneau ca nişte ogari scăpaţi din lesă, zbârlind sub etrave mustăţi albe de stropi. Ce plăcere! Am luat lacul în lung, bucurându-ne că dincolo de orizontul unei muchii se năşteau mereu alte orizonturi şi nu ne-am oprit decât târziu în jurul unui strâmt perimetru de piatră închipuind o ciudată fântână.



    Gigi


    Felicia


    Mike


    Fred


    Cosmina




    Biserica




    Fântâna a fost dintotdeauna un simbol al altor tărâmuri. Prin fântâni se cobora în lumi tainice şi ştiind că acel perimetru zidit, abia iţindu-se peste ape, este de fapt turnul bisericii satului inundat, ne este uşor să ne închipuim schimbul energetic coborând ca har divin asupra preotului învăluit în fumul de tămâie, invocând protecţie şi iertare. Se prea poate că aceste ape nu miros a peşte şi a baltă. Se poate de asemenea ca pe ele să nu apară vreodată nuferi şi pelicani şi de asemenea e puţin probabil ca ele să-ţi deschidă drumul spre mare. Însă, aceste ape, niciodată tulburi, sunt un ecran pe care se reflectă frumuseţea deplină a unei civilizaţii născute în jurul bradului, cu căsuţe din bârne, acoperite cu paie, cu buţi şi ciubere aromind a răşină, cu doniţe pline de brânză, cu cergi de lână şi miros de iarbă grasă, proaspăt picată sub tăişul coasei. Acesta este aerul Apusenilor şi chiar dacă coroana lui Neptun este în altă parte, aici, cu siguranţă este o pietricică scăpată din montura sa.



    Haita


    Căutând ciocolata


    Rearanjare


    La despărţire

    Gigi şi Felicia trebuie să se întoarcă acasă aşa că marcăm despărţirea cu o ciocolată consumată la bord. Siajele se despart şi, tăcuţi, pornim mai departe. Încetinesc, parcă ţinut locului de prezenţa discretă a bisericii şi abat prova spre mal, acolo unde versantul, cândva submers, e populat de ciudate creaturi. Buturugi rămase în amintirea brazilor de demult s-au transformat în creaturi marine ce ies acum din nou la suprafaţă ca fantomatice caracatiţe. Fotograful se desparte cu greu de subiectele neaşteptate şi îmi ajung prietenii abia pe prispa cabanei, unde robotesc în jurul prânzului târziu.





    "Cum pomii sparg pe străzi asfaltul
    Să caute femeia pom
    Adâncul poate tot ce-naltul
    Nu-ngăduie nici unui om ..."




    Invazia


    Caracatiţa












    Atmosfera


    La cabană

    Deşi am padelat mai bine de 6km, încă nu ne-am ostoit pofta de apă aşa că sărim din nou în caiace şi pornim spre coada lacului până unde mai avem încă pe atât. Mike a fost ciudat de cuminte azi şi începem să-l recunoaştem abia când îşi iese din mână şi, pierzând simţul direcţiei, se fâţâie dintr-un mal în altul ca dus de un cal nărăvaş. Plasticele nu au cârmă şi din cauza fundului rotund necesită multă atenţie şi echilibru la padelat, lucru ce la această oră pare să-l depăşească pe Mike, de vreme ce şi-a încropit un cântec al cărui laitmotiv este: “hai să urâm caiacele rotunde”.
    Seara se consumă la foc, în jurul vinului de Eger lăsat de Gigi. Din păcate oboseala zilei m-a doborât înainte de a auzi pocnetul dopului aşa că la un ipotetic proces, după jurământul depus cu mâna pe Biblie, nu pot susţine decât că a doua zi am găsit sticla goală.


    Mike la Eger
    Last edited by CrocodiluDiluDilu; 17 Jun 2011 at 12:12 AM.
    Life in colour!

  10. #9
    Senior Member nanok's Avatar
    Membru din
    Mar 2009
    Locația
    Bucuresti
    Posturi
    217

    Default

    Foarte frumos, tot raul spre bine.

  11. #10

    Default Final

    Pentru azi nu ne-a mai rămas decât întoarcerea, aşa că o lungim cu somnul atât cât permite buna cuviinţă. După o masă tihnită, strângem lucrurile de prin cabană, cărăm caiacele la apă şi ne lansăm pentru traversarea în sens invers.










    Excursia s-a încheiat parcă prea repede. Ca pentru a mai trage de timp, înainte de a porni spre casă ne-am abătut până pe baraj, pentru un tur de orizont şi o fotografie.

    Life in colour!

Page 1 of 8 12345 ... LastLast

Tags for this Thread

Bookmarks

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •