Eu am un vis, dar nu ma pricep

Cosmin, noi ne dam cu parerea despre ce'am fi vrut noi sa facem daca eram la varsta ta, dar cu mintea de acum :D Unii au ramas cu visatul, altii s-au trezit si au revenit ...

Check this:
[YOUTUBE]89431mCWUvg[/YOUTUBE]
(daca ai vazut filmul, ignora continuarea ...)
 
Pentru cine n-a experimentat asa ceva, e cam greu de inteles cum vine treaba. Eu pot spune ca am avut un mare noroc ca m-am nascut aproape "in balta" si m-am invatat de mic cu ea. Prima data am locuit pe apa o vara intreaga, intermitent, cand aveam 10 ani, pe o draga pe care lucra taica-miu in ture de cateva zile. La un moment dat ajunsesem sa raman la draga si pe celelalte ture, asa de mult imi placea. Draga sapa un canal drenor in albia Bratesului, paralel cu malul de est, pe unde se retragea apa cand se scadea nivelul apei toamna, in scopul pescuitului.

Activitatea la draga pentru un copchil de 10 ani era fascinanta, eram in mijlocul apelor la cateva sute de metri de cel mai apropiat mal, si cand se sapa, stateam calare pe mecanicul Samoshka sa-mi explice cum functioneaza hardughia, si din fericire era destul de tolerant cu torentul meu de intrebari :). In restul timpului, mergeam cu oamenii mari sa dam la prostovol, ca sa-si faca portia de baboi, apoi faceam mancare, fierbeam borsul de peste, alegand rasolul pentru felul 2. Nici pana azi n-am mai gustat ceva asa bun ca borsu' si rasolu' din balta de la draga, cu un fenomenal mujdei cu sos de rosii facut de nea Samoshka :rolleyes:. Dupa ce mancam, urma cea mai placuta activitate, plimbarea cu barcazul cu vela pescareasca pe speteaza, de obicei ne lasam in vant si ne intorceam la lopeti, faceam baie non-stop, ne ardea soarele, si cand se lasa seara adormeam tun, pe punte sub polog, prinzand din zbor povestirile pescaresti ale adultilor din jur. Dupa o asemenea vara urma un an intreg in care tanjeam sa vina iar vara sa ne mutam in balta, si uite asa am trait in 1982 si 1983, iar din 1985 am inceput sa boschetaresc pe cont propriu, in cabane de stuf si cu barcute improvizate, tot Bratesul era al meu :). Si azi parca il aud pe taica-miu: "daca ai baut apa din ispol, n-ai sa te vindeci vreodata de balta, bizamule!"
 
Pentru cine n-a experimentat asa ceva, e cam greu de inteles cum vine treaba. Eu pot spune ca am avut un mare noroc ca m-am nascut aproape "in balta" si m-am invatat de mic cu ea. Prima data am locuit pe apa o vara intreaga, intermitent, cand aveam 10 ani, pe o draga pe care lucra taica-miu in ture de cateva zile. La un moment dat ajunsesem sa raman la draga si pe celelalte ture, asa de mult imi placea. Draga sapa un canal drenor in albia Bratesului, paralel cu malul de est, pe unde se retragea apa cand se scadea nivelul apei toamna, in scopul pescuitului.

Activitatea la draga pentru un copchil de 10 ani era fascinanta, eram in mijlocul apelor la cateva sute de metri de cel mai apropiat mal, si cand se sapa, stateam calare pe mecanicul Samoshka sa-mi explice cum functioneaza hardughia, si din fericire era destul de tolerant cu torentul meu de intrebari :). In restul timpului, mergeam cu oamenii mari sa dam la prostovol, ca sa-si faca portia de baboi, apoi faceam mancare, fierbeam borsul de peste, alegand rasolul pentru felul 2. Nici pana azi n-am mai gustat ceva asa bun ca borsu' si rasolu' din balta de la draga, cu un fenomenal mujdei cu sos de rosii facut de nea Samoshka :rolleyes:. Dupa ce mancam, urma cea mai placuta activitate, plimbarea cu barcazul cu vela pescareasca pe speteaza, de obicei ne lasam in vant si ne intorceam la lopeti, faceam baie non-stop, ne ardea soarele, si cand se lasa seara adormeam tun, pe punte sub polog, prinzand din zbor povestirile pescaresti ale adultilor din jur. Dupa o asemenea vara urma un an intreg in care tanjeam sa vina iar vara sa ne mutam in balta, si uite asa am trait in 1982 si 1983, iar din 1985 am inceput sa boschetaresc pe cont propriu, in cabane de stuf si cu barcute improvizate, tot Bratesul era al meu :). Si azi parca il aud pe taica-miu: "daca ai baut apa din ispol, n-ai sa te vindeci vreodata de balta, bizamule!"

Frumoasa poveste, Vali, bravo!
De asta se spune ca baietii se grabesc sa ajunga barbati si dupa ce ajung tanjesc toata viata sa regaseasca acel baiat, care traia in libertate si lipsit de griji, ars de soare, cu un fir de iarba intre dinti, culcat pe spate si priving norii alergand pe cer. Si eu sunt unul din cei care cauta disperat sa re-traiasca aceeasi senzatie. Aia era viata de dinainte de bani, (balega dracului cum zicea mama lui Gabriel Garcia Marquez), de dinainte de mortgages, taxe si dijma (app Trainspotting link de la Smokey).
M-a impresionat povestea asta, esti un scriitor Vali, pune mana pe condei si dai inainte.
 
Ultima editare:
Spasiba Christian, intentia a fost sa rememorez seninatatea acelor vremuri, cand universul se rezuma la scoala, cercul de navomodele si balta. Mai era o chestie de care imi amintesc si care cred ca noua azi ne lipseste cel mai mult: fiind comunism, orizontul lui taica-miu se reducea la meseria lui de piscicultor, orgiile bahice pe care le facea cu drojdierii din tagma lui, si veselia de a veni acasa si a-i sari o cireada de copchii in schinare :). Omu' asta stia ca are haleala asigurata pentru toata familia atata vreme cat il tin balamalele sa arunce o scula in balta, si cand isi vedea damigenele pline cu vin si magazia burdusita cu lemne, altceva nu-si mai dorea de la viata. Era tot timpul vesel, in ciuda vietii foarte dure de pescar, si toata viata a avut o sanatate de fier si o pofta de viata contagioasa.

Pe cand noi, in ciuda standardului de viata de care suntem mandri ca ni l-am creat cu atatea eforturi, exact asta nu stiu daca vom obtine vreodata: tihna de a-ti trai viata in binecuvantata simplitate si ignoranta care te feresc de toate bolile si loviturile societatii de azi. Oricat ai intentiona sa te detasezi de mediul social contemporan, nu prea ai incotro atata vreme cat esti conditionat de atatea obligatii, care te urmaresc oriunde si te toaca marunt zilnic. Bunastarea materiala nu iti aduce si fericirea, avand in vedere ca vine la pachet cu hipertensiune, colesterol, diabet si stres la cote maxime. Iar solutia evadarii pe oceane este cea ultimativa, trebuie sa fii suficient de radical ca sa ai curajul de a face asa ceva, mai ales dupa o anumita varsta. Eu am considerat ca e mai bine sa caut un echilibru intre viata pe uscat si evadarea sezoniera pe ape, din cauza ca tineretea si sanatatea nu dureaza o vesnicie. Inca sunt sigur ca m-as descurca fara probleme intr-o aventura nautica mai indelungata, dar peste 15 ani n-as mai garanta asta, asa ca a cam venit vremea deciziei "decat mai incolo, mai bine acum" :).
 
Fericitule, in cativa ani Mediterana iti va fi playground :). Daca nu ma tin balamalele s-o tai si eu pe mare, macar boschet in Delta minim 5-6 luni pe an tot ma fac, ma calific braconier legal b-)
 
Fericitule, in cativa ani Mediterana iti va fi playground :). Daca nu ma tin balamalele s-o tai si eu pe mare, macar boschet in Delta minim 5-6 luni pe an tot ma fac, ma calific braconier legal b-)

Strange bani de un bilet de avion Vali, si tine-te in forma fizica pentru ca vreau sa te invit la un pasaj pe ocean in vreun an sau doi, Pacificul de vest sau Oceanul Indian.
O incep cu tine, fiind castigatorul premiului de barcaholici 2009-2010 si pentru ca vreau sa-ti fac cadou o experienta la tropice si dupa aia, daca faci impresie buna :) fiecare castigator al anului va primi aceeasi oferta.
O clarificare doar, inainte sa aprind spiritele aici, asta este o intentie, nu o promisiune.
 
Daca il iei , asta braconeaza si ce peste a mai ramas in ocean :rolleyes:
Ma miram eu de ce nu imi mai trage salaul la voblere ; dau banii degeaba pe twistere, oscilate si brizbrizuri ; pai daca Antonov a combinat metodele si prinde baboii cu plasa de gard electrificata...
 
Ultima editare:
Sa speram ca nu a fost inca un foc de paie si topicul asta, oricum asa ne ostoim iarna setea de intinderea apelor, prin amintiri, vise si povestiri la gura sobei :).
ChristianT a spus:
De asta se spune ca baietii se grabesc sa ajunga barbati si dupa ce ajung tanjesc toata viata sa regaseasca acel baiat, care traia in libertate si lipsit de griji, ars de soare, cu un fir de iarba intre dinti, culcat pe spate si priving norii alergand pe cer. Si eu sunt unul din cei care cauta disperat sa re-traiasca aceeasi senzatie.
Daca facem abstractie de grijile si corvezile cotidiene inevitabile, cea mai importanta conditie de a ne simti macar sezonier ca in vremurile alea frumoase e starea buna de sanatate. Adica echilibrul perfect fizico-chimico-afectiv al organismului, pe care societatea de azi ni-l pune atata la incercare.
De fiecare data cand simteam nevoia sa ma refac, cea mai buna activitate era calaritul muntilor cu mountain-bike-ul sau plimbarile cu caiacul sau barca. Efortul fizic intens te pune din nou in legatura cu resorturile ancestrale amortite de atata tehnicizare a vietii. Plus contactul cu padurea sau ecosistemul acvatic contribuie la oxigenarea creierului, dar si a spiritului.
Cel mai mult insa ma ingrozesc cand imi vad colegii de generatie auto-transformati in niste zombi hidosi din cauza exceselor alimentare, sedentarismului, stresului si cumpararii pe datorie a atator mizerii nefolositoare, furajele societatii de consum. In plus, am observat pe propria piele un nou inamic al sanatatii omului de azi: internetul. In afara laturii sale utile, care ne-a schimbat radical viata in bine, usurinta accesului la atatea stiri si surse de stres, in conditiile inactivitatii de iarna, aduc un dezechilibru in plus organismului sedentar. Acum o saptamana, cand au fost -20 de grade, am stat un weekend intreg baricadat in casa si am bantuit pe net, noroc ca a venit Mihai si am facut iar casa pionierilor barcagii :). Anul trecut pe 2 februarie ma plimbam cu fii-mea cu barca pe CM Lunca, era un soare ca in aprilie, pe cand acum daca sunt peste 0 grade e fericire.
 
Suni ca un om care gandeste cu creierul lui si nu al altuia, Vali :)
Intentia mea este serioasa. Strange bani de avion ca ala nu ti-l pot acoperi dar toata cheltuiala pe barca e pe mine. Planul meu, (daca nu fac si eu vreun infarct aici cu businessul asta ca ma mananca angajatii astia ai mei), este sa plec din Noua Zeelanda anul viitor in mai. Plec spre New Caledonia, Vanuatu, Solomon si dupa aia Micronesia pana in Philippine. De acolo Borneo, Malaysia, Indonesia, Thailand. Ok, nu vreau sa te traumatizez cu plecarea din NZ ca ala e mai mult viol decat dragoste cu marea, dar undeva mai sus, la tropice, acolo vreau sa-ti ofer o poveste sau doua pe care sa ti le amintesti o viata.
Pe mine ma impresioneaza sincer cat de repede ati avansat voi in gandire si cunostinte si poate pot sa fac si eu ceva in sensul asta.
Doar tine minte ca eu nu am un Swan 65 ci o Contessa 32, deci e mai mult ca viata in cort decat un hotel de 5 stele.
Si dupa aia, daca traiesc, si daca barca pluteste poate iau cate unu' din voi intr-un pasaj in fiecare an, ca se pare ca sunt destui baieti de calitate aici. Si fete, ca Danutza are deja un loc rezervat pe NK.
Asa ca nu glumesc, nu vreau un pacient pe barca, baga flotari si alergari si tine-te puternic ;)..si sanatos.
 
Si inca o chestie, Vali: daca vii, cum Rolias ti-a dat de gol reputatia, esti in charge of fishing, ok? Vreau sa mancam tuna din ocean si nu din conserve, tu o aduci pe deck, o filetezi in sashimi si steak-uri si eu o gatesc.
Deal or no deal?
 
Salut Christian, prima invitatie, cea de acum 2 saptamani, a fost cam shocky :D, m-am trezit dintr-o data fatza in fatza cu realitatea pe care o visez de cand eram mic :). Intre timp, am cantarit tot ce implica treaba asta, si am de depasit niste chestii importante: starea de sananate, organizarea domestica pentru perioada respectiva (adica sa las totul in regula in urma), pregatirea teoretica, practica si psihologica pentru croaziera, plus sincopa aferenta activitatii profesionale. Vizavi de confortul pe barca, acum 2 ani ma gandeam serios sa ma bag la ceva gen Around in Ten, deci sunt foarte putin pretentios. Cea mai importanta e starea de sanatate, asa ca acum bag flotari si alergari dupa sugestia ta :), si in plus imi pregatesc recuzita pescareasca ;). Rolias cred ca spune de mine despre vremea cand eram furacios de peste la navod, furam cat furau si restu' de lipoveni, ca doar era crescatorie si pestii nu erau numarati :D. In rest tot ceea ce am pescuit a fost doar pentru consumul propriu, nu m-am lacomit, fiindca imi place sa traiesc in simbioza cu ecosistemul. Asa ca Rolias,sigur nu de la plasa mea de gard electrificata nu-ti mai trage tie pestele la undita :p.

L.E.: Apropo, cand spuneam foc de paie, ma refeream la visul colegului Cosmitz de a trai pe o casa plutitoare, nu la invitatia ta pe ocean :skip: :).
 
Ultima editare:
Eee, Vali , imi permit si eu glume ca doar te-am votat, mi-am castigat dreptul ... ;). In rest, macar sa am timp sa ma duc la pescuit de cate ori as vrea , ca peste inca e destul.

Cred ca ar fi experienta vietii tale daca te-ai duce ; mai nasol e cu familia pe toata perioda asta. Oricum iti doresc succes si cine stie ?... poate bem o bere in Auckland la toamna daca imi ies actele in timp.
 
Ultima editare:
scuze daca sunt off topic dar nu am gasit unul mai potrivit

Stie cineva sa ma clarifice si pe mine ce tip de barca e asta ?
Intreb deoarece, pentru mine este " grozava" , un fel de hibrid si , si am gasit poza asta din greseala linga Tribunj in Croatia si tot salivez la ea si doream sa stiu mai multe...
 

Atașamente

  • tribunj.jpg
    tribunj.jpg
    69.5 KB · Vizualizări: 78
Ultima editare:
Superba ambarcatiune! Realizeaza un compromis senzational intre velier, motonava, siguranta pe mare, functionalitate pentru pescuit sau agrement. Din pacate preturile sunt belea, chiar second-third-forth hand:(
 
Ohhh.....

Multumesc muult.....
Intradevar grozava barcuta, stiam cai ketch dar atit.... ouau !
Se pare ca are dreptate nevasta.... stiu sa gasesc preturi " mici", dar altfel e perfecta !
 
''plec din Noua Zeelanda anul viitor in mai. Plec spre New Caledonia, Vanuatu, Solomon si dupa aia Micronesia pana in Philippine. De acolo Borneo, Malaysia, Indonesia, Thailand.''
va salut cu respectul pe care,citind aceste posturi,vi-l datorez!nu am sa va retin atentia prea mult,dar am citat planingul de voiaj pentru ca vreau sa punctez niste aspecte. nu pun la indoiala experienta dvs,si nu vreau sa ofensez,dar eu cam prin acea zona ma invart si-mi castig traiul. Micronezia,Phillipine,Malayezia ,Indonezia ,Thailanda,la nord si vestul lui Mindanao(philly),pana la S'pore,au devenit zone nesigure,din ce in ce mai intens bantuite de pirati. Va rog ,planificati voiajul acesta,ar fi unul placut dar greu,in schimb,in zona aglomerarilor de pescadoare,luati o distanta de siguranta,va rog! Ca si obicei al piratilor-gainari(de altfel) din zona aceea ei se disimuleaza printre barcile pescarilor,au salupe de viteza si ataca in stilul blitz. Atat am avut de spus. Va doresc vant din pupa!
 
Salut laur33,

banuiesc ca citatul de mai sus e al meu si mesajul tau mi se adreseaza mie.
Iti multumesc pentru avertizare, apreciez gestul, si ai perfecta dreptate. Am prieteni care au trecut deja prin aceleasi zone care au confirmat aceste pericole. Am avut si o conversatie cu un ofiter Maori de Special Forces care face voluntariat in zona, o initiativa intre Australia si Noua Zeelanda, si el a fost cel care avea cele mai clare dovezi si exemple de atacuri de pirati, multe nici macar raportate. Se pare ca exista o intelegere tacita intre mai multe natiuni sa-i extermine fara proces legal, americanii fiind primii sa traga inainte sa intrebe si am auzit ca au impuscat multi din Asia pana in Marea Rosie, dar pericolul exista acum mai mult ca niciodata.
Ruta mea nu este finala pentru ca am mai multe alternative si idei, dar inclin spre Darwin, Bali, Mauritius si Durban. Desi exista un anumit risc si cu Bali, e mult redus fata de Indonesia si Filipine.
Cred ca am mai spus in trecut, prefer sa iau in piept tot ce-mi arunca natura decat sa fiu expus violentei umane. Din cauza asta Marea Rosie si toata zona araba/Africa de est este scoasa din hartile mele.
Mersi inca odata pentru informatii.
 
Salut laur33,

banuiesc ca citatul de mai sus e al meu si mesajul tau mi se adreseaza mie.
Iti multumesc pentru avertizare, apreciez gestul, si ai perfecta dreptate. Am prieteni care au trecut deja prin aceleasi zone care au confirmat aceste pericole. Am avut si o conversatie cu un ofiter Maori de Special Forces care face voluntariat in zona, o initiativa intre Australia si Noua Zeelanda, si el a fost cel care avea cele mai clare dovezi si exemple de atacuri de pirati, multe nici macar raportate. Se pare ca exista o intelegere tacita intre mai multe natiuni sa-i extermine fara proces legal, americanii fiind primii sa traga inainte sa intrebe si am auzit ca au impuscat multi din Asia pana in Marea Rosie, dar pericolul exista acum mai mult ca niciodata.
Ruta mea nu este finala pentru ca am mai multe alternative si idei, dar inclin spre Darwin, Bali, Mauritius si Durban. Desi exista un anumit risc si cu Bali, e mult redus fata de Indonesia si Filipine.
Cred ca am mai spus in trecut, prefer sa iau in piept tot ce-mi arunca natura decat sa fiu expus violentei umane. Din cauza asta Marea Rosie si toata zona araba/Africa de est este scoasa din hartile mele.
Mersi inca odata pentru informatii.

Cu placere! Nu concep ca intr-o era in care din satelit sunt capabili sa imi pozeze pata de ulei ,in cazul unei poluari,si tot cu aceeasi tehnologie,intro zona "fierbinte" sa nu se vada un mother ship ce are o lungime de peste 100m si lanseaza la apa salupe rapide de atac,vezi zona golfului. Cei mai cruzi pirati raman totusi cei din Caraibe,acestia mai si ucid,somalezii te informeaza fair,ca totul este o problema de bani,banii vin de la guverne si companii de navigatie,fara acte de eroism si cu cooperare,se poate stinge factorul pericol iminent,letal. Ca si o curiozitate,atunci cand porti la catarg,pavilionul american,rus si englez,nu vei fi atacat. Aceasta situatie,departe de a nu putea fi controlata de catre guvernele marilor puteri,este intrtinuta in mod evident,pai ia sa ne gandim cate persoane si-ar pierde privilegiile in cazul in care ar fi liniste in zona. Parerea tuturor este ca agentii din zona informeaza piratii despre continutul si cantitatea de bani din safe-ul unui vas,dupa care piratii actioneaza,la pont,nu dau gres niciodata,totdeauna au avut ce lua,aici fac referire la stramtoarea Malacca. Un sfat,pentru ca va admir si vreau sa fiu folositior,daca totusi,din varii motive trebuie sa traversati zona,e bine sa aveti un pavilion american arborat la loc vizibil,pana depasiti zona. O spun in cunostinta de cauza,dar la tribunal n-am sa mai recunosc... Fair winds!
 

Back
Sus