Nu stiu daca mai sunt si altii dar avem un roman deosebit care face tot traseul. Pentru cei care vor sa ii vada aventurile https://razvancapatina.wordpress.com/2014/07/01/dunarea-albastra-partea-i-germania/#comment-987
Tid 2014
- Autor subiect valy
- Dată creare
Sunt doi care au plecat din Germania si vor padela pana la Sf. Gheorghe. Al doilea este Nea Dan, destul de bine cunoscut in randul TID-istilor.
Si cum stam eu cu doua lansete in apa pe malul Dunarii, duminica dimineata pe la ceasurile 8, in data de 17 august, undeva in sudul lacului Suhaia, vad o mogaldeata in larg. Ii spun prietenului de alaturi: "Dane, curg buturugi pe Dunare!". Mai stau cateva minute si parca buturuga avea ceva miscari ritmice. Ma urc pe mal si vad caiacul!
Dupa cinci minute mai vad doua si la interval de 10-15 minute tot apareau grupuri, grupuri, cate 2-3 iar gashca mare la sfarsit cu vreo 6-7 caiace.
Stau si socotesc, si mai scad de la mine, mai pun din burta si ma luminez! Erau TID-istii in drumul lor catre Sfantu! N-am putut sa-i salut ca erau prea departe, aproape de malul bulgaresc, dar le-am urat drum bun si nu mi-am putut stapani invidia pentru libertatea ce si-o asumasera, chiar daca aceasta libertate este incorsetata de malurile fluviului!
Drum bun si sa aveti parte de vreme frumoasa!
Dupa cinci minute mai vad doua si la interval de 10-15 minute tot apareau grupuri, grupuri, cate 2-3 iar gashca mare la sfarsit cu vreo 6-7 caiace.
Stau si socotesc, si mai scad de la mine, mai pun din burta si ma luminez! Erau TID-istii in drumul lor catre Sfantu! N-am putut sa-i salut ca erau prea departe, aproape de malul bulgaresc, dar le-am urat drum bun si nu mi-am putut stapani invidia pentru libertatea ce si-o asumasera, chiar daca aceasta libertate este incorsetata de malurile fluviului!
Drum bun si sa aveti parte de vreme frumoasa!
Cateva fotografii de pe sectorul sarbesc al TID-ului: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10152249216934249.1073741855.747624248&type=1&l=fec0b752c4
despre tid
cu atatia idioti care dau verdicte categorice despre lucruri sau evenimente despre care au auzit sau au participat, titlul asazisului meu articol pare usor arogant, ba chiar de prost gust. de fapt este despre tid-ul meu. nu glumesc, fiecare persoana fizica care participa isi poate construi propriul sau tid, respectand bineinteles regulamentul, si regulile elementare de bun simt. deci si-l poate personaliza. este despre felul in care am perceput eu tid-ul. si nu este un documentar cu locuri si date, ci cateva impresii si pareri personale.
in primul rand tid-ul nu e despre padelat. despre aruncat apa murdara cu lopata, ar zice unul dintre cei cu care am padelat. si pentru care dupa perceptia mea tid-ul a fost mai mult decat o placere un obiectiv de adaugat pe o lista a unui vanator de trofee. dar si aici apreciez ca omul a gasit motivatia de a termina un lucru pe care l-a inceput dar nu i s-a potrivit. apreciez dar in acelasi timp mi se pare o prostie sa pierzi 2,5 luni din viata facand un lucru care nu iti place. eu cand m-am inscris, cel putin stiam ca padelatul aducator de bucurie.
e de fapt despre oamenii alaturi de care padelezi, iti pui cortul, cu care te cunosti mai mult sau mai putin, in marea lor majoritate oameni de calitate. dar si despre momentele in care esti singur pe apa 6, 8, 10ore, si ai tot timpul din lume sa stai de vorba cu tine. pentru ca ai si zile in care prezenta oamenilor te oboseste si preferi sa-ti faci calatoria in ritmul tau, sa-ti faci pauza eventual si somnul de dupaamiaza doar tu cu tine. si de obicei intimitatea iti e respectata acolo unde spatiul o permite. este unul dintre lucrurile placute la tid, ca-ti permiti sa stai o zi sau mai multe doar cu tine, sa-ti limpezesti gandurile, sa te gandesti la viata ta, la viitor, la trecut, la cine ai vrut sa fii, la cine ai ajuns sa fii, totul intr-un ritm de metronom: splash, splash, splash, splash, miscare uniforma, reflexa, fara efort, muscular, eliberandu-ti mintea, lasandu-ti gandurile sa zboare. periculos...
e despre oameni. imi place sa le spun frumosii nebuni ai zilelor noastre, parafrazand un titlu frumos al unui roman prost al lui fanus neagu. care la 16 ani mi se parea grozav. oameni care m-au incarcat pozitiv, dar care mai ales m-au facut sa-mi pun intrebari. casey, americanul care hoinareste de 5 ani prin lume, si care a facut tid-ul romanesc intr-o barca ca o camera de tractor, cu toata agoniseala lui si bicicleta pe barca. 55 km cu vant din fata pe ambarcatiunea lui, cei ce se dau cu barca stiu ce inseamna. cu toate ca ii era usor sa impacheteze barca si sa o puna pe bicicleta, nu a vrut sa renunte. te salut prieten drag, oriunde ai fi si-ti urez vant din pupa. e un fel de-a spune, pentru ca e acum pe bicla. patrick si chantal, de 4 ani cu bicicletele prin lume, el francez, ea elvetianca. asta trebuie sa o povestesc. undeva in bulgaria mai erau vreo trei zile pana la silistra. el isi monta cortul. e un fel de-a spune, scheletul rigid il inadea cu scoci... 4 ani, saracul cort. chantal scria in jurnalul de bord, in timp ce vorbea cu mine. generalitati despre calatorii, ca trebuie sa fie frumos sa calatoresti pe apa. eu: you are the really traveller, come on, 5 years..?? la care ea, fara sa-si ia ochii din caiet: noah, just a kind of. m-au cucerit definitiv cu modestia lor. nu-mi era musai s-o scriu in engleza, da parca in romana isi pierde din profunzime. le-am pierdut urma, i-am revazut la tulcea. alergam pe bicicleta la triatlon, am avut cei mai multi sustinatori, majoritatea colegilor si-au facut timp sa vina sa ma incurajeze pe undeva pe traseu. deodata aud go, go, calin go, go!! prietenii mei patrick si chantal, cu bagajul pe bicicleta, si-au facut timp sa stea sa ma incurajeje, vreo trei-patru ture de bicicleta, aprox o ora. am coborat si eu si i-am imbratisat, le-am multumit si i-am rugat sa plece, timpul se scurgea si cine stie pe unde aveau sa-si puna si ei tabara. despre peter, elvetianul de 60 de ani care voia sa faca 6600 km, pana in siria. pana aici nimic iesit din comun. doar ca el facea calatoria fara nici un ban. manca ce primea de pe la pescari, pe maluri. ajuta la tot feluri de treburi pe mal pentru mancare. gest frumos din partea organizatorilor care il primeau in tabara sa-si faca un dus sa manance cu noi, sa-si ia apa. si din partea colegilor care il mai ajutau, care cu o conserva, care cu o bucata de paine. inca o dovada ca e despre oameni. nebunul cu canoea rosie ziceau unii. eu m-am intrebat mai in gluma mai in serios care dintre noi e nebunul? robotul care-si smulge 2 saptamani pentru tid sau omul care calatoreste ca acum 1000 de ani? ca la 20 de ani fara griji si fara bani...despre prietena mea din germania, avand vreo 6 tid-uri si 4 calatorii in rusia si statele baltice careia i-am ridicat cortul in miezul noptii dupa ce batrana doamna crescuse si-i intrase in cort, iar ea dimineata privind rasaritul zice: pentru asta am si uitat prin ce-am trecut azi-noapte. despre austriaca care a padelat doua saptamani de cand am intrat eu, deci nu stiu de unde s-a lasat pe apa, cu mana in gips. e adevarat ca in canoe de dublu, cu sotul ei, dar ce dracu, despre ce vorbim? despre paul si stefan din jurilovca care m-au primit cu toate ca ma vedeau pentru prima data, m-au cazat la ei mi-au luat caiacul in pastrare, paul m-a ajutat cu telefon si internet, al meu luase apa. multi colegi ii stiu, sunt voluntari pentru multe actiuni in delta. stefan despre casuta lui din jurilovca: la un moment dat am zis ca ce fain ar fi sa nu mai trebuiasca sa plec de la mare. dezarmant de simplu, nu?
e despre faptul ca e poate cel mai ieftin mod de a petrece un concediu activ, intr-un cadru organizat, si a vedea o buna parte din europa. pentru cei ce gusta genul. taxa pentru tot tid-ul e undeva sub 250 euro. drumul pana in germania cu vreo masina de ocazie sau microbuz. in rest pe mancare nu ai cum sa cheltuiesti mai mult decat ai cheltui acasa, cam peste tot e o masa de seara din partea organizatorilor.
e usor, e greu? nu stiu, totul e relativ, e perceptia ta despre ce inseamna. e spartan, multe locuri te speli cu apa rece, unul sau doua wc-uri, se sta la coada. dar foarte multi straini au considerat cel mai fain loc de campare cel de la dunareni. o parte au campat pe o insula nisipoasa pe plaja. locul de campare oficial cu plopi umbrosi si foarte curat. la 2-300 metri una de alta. fara wc. fara apa curenta. dar cu o primire spectaculoasa din partea primarului. circula si un fel de gluma:de mult nu am mai mancat ciorba de peste cu peste. la dunareni da. celor ce zic ca e greu, ii invit sa se uite pe poze cati oameni peste 60, 70 de ani, oameni cu copii, il salut pe laslo din ungaria, intr-o canoe cu doi copii de 11-13 ani au facut calatoria. nu a fost singurul cu copiii din dotare. pe cei ce cred ca e foarte usor ii invit sa faca 3 zile de 50 de km de padelat cu strans si asternut tabara, daca se poate si una cu vant din fata. ce pot sa va zic e ca eu nu am avut nici o zi in care sa fi vrut sa fiu altundeva decat acolo. sau sa ma intreb ca dracu caut eu acolo. nu am avut motiv de cearta cu nimeni cele 40 zile in care am fost plecat.
unii straini m-au intrebat de ce sunt asa de putini romani la tid, e vorba de bucata sarbeasca si bulgareasca, avand in vedere ca de partea cealalta e granita cu romania. bulgari la un moment dat erau vreo 40, pe bucata bulgareasa. am ocolit raspunsul. nu am stiut ce sa raspund. nu despre tid, despre dat in barci in general. pentru multi romani povestile despre concediu incep astfel: sa-mi bag sa zicem picioarele, m-am ingrasat 2 kile in concediu, la 11 cand ma trezeam aia deja schimbau platourile cu mic dejun cu alea de pranz, da' cand aia nu erau acolo , sau nu se uitau, puteai sa iei sa duci si in camera.... niciodata nu am inteles de ce sa duci in camera daca e cat vrei acolo, dar deoarece nu am fost niciodata la un allinclusiv probabil ceva imi scapa.
stiu ca nu e cazul celor ce navigheaza pe acest forum. stiu de asemenea ca nu e cazul celor mai multi dintre cei ce imi sunt prieteni pe fb, in nici un caz celor din grupurile la care m-am abonat cu voia mea. dar suntem putini ca numar pentru a fi macar un segment reprezentativ. si aici ma refer la toti cei ce padeleaza, alearga, biciclesc, fac drumetii, inoata, iubesc sa doarma sub cerul liber, langa un foc, asteapata evadarea dintre betoane ca inecatul gura de aer ce trebuie sa-i faca plamanul sa explodeze, cei care ne salutam pe apa, in padure, pe sosea sau unde ne intalnim fara sa ne cunoastem, dar recunoscandu-ne. atat cei ce cutreiera la pas cu aparatul la gat cat si cei ce pun cortul dupa o zi in care de cateva ori corpul a zis stop, nu mai pot, dar mintea a zis hai, doar pana la copacul ala, mai un pic, pana la deal, hai sa coboram si valea asta, se vede podul, hai ca poti. cei care nu putem renunta, pentru ca a nu renunta e un mod de viata pentru noi. asta inseamna a trai pentru noi.
am primit o multime de like-uri pentu poze. dar as fi bucuros sa ma intrebati, sa vreti sa incercati, sa vad ca interesul nu e doar la nivel de conversatie fb. e o alta lume. care te asteapta. poate exagerez cand spun ca daca nu o cunosti esti mai sarac sufleteste. am gasit-o fara sa stiu ca o caut, fara sa stiu ce caut, dar cautand ceva. si cam asta este.
cu atatia idioti care dau verdicte categorice despre lucruri sau evenimente despre care au auzit sau au participat, titlul asazisului meu articol pare usor arogant, ba chiar de prost gust. de fapt este despre tid-ul meu. nu glumesc, fiecare persoana fizica care participa isi poate construi propriul sau tid, respectand bineinteles regulamentul, si regulile elementare de bun simt. deci si-l poate personaliza. este despre felul in care am perceput eu tid-ul. si nu este un documentar cu locuri si date, ci cateva impresii si pareri personale.
in primul rand tid-ul nu e despre padelat. despre aruncat apa murdara cu lopata, ar zice unul dintre cei cu care am padelat. si pentru care dupa perceptia mea tid-ul a fost mai mult decat o placere un obiectiv de adaugat pe o lista a unui vanator de trofee. dar si aici apreciez ca omul a gasit motivatia de a termina un lucru pe care l-a inceput dar nu i s-a potrivit. apreciez dar in acelasi timp mi se pare o prostie sa pierzi 2,5 luni din viata facand un lucru care nu iti place. eu cand m-am inscris, cel putin stiam ca padelatul aducator de bucurie.
e de fapt despre oamenii alaturi de care padelezi, iti pui cortul, cu care te cunosti mai mult sau mai putin, in marea lor majoritate oameni de calitate. dar si despre momentele in care esti singur pe apa 6, 8, 10ore, si ai tot timpul din lume sa stai de vorba cu tine. pentru ca ai si zile in care prezenta oamenilor te oboseste si preferi sa-ti faci calatoria in ritmul tau, sa-ti faci pauza eventual si somnul de dupaamiaza doar tu cu tine. si de obicei intimitatea iti e respectata acolo unde spatiul o permite. este unul dintre lucrurile placute la tid, ca-ti permiti sa stai o zi sau mai multe doar cu tine, sa-ti limpezesti gandurile, sa te gandesti la viata ta, la viitor, la trecut, la cine ai vrut sa fii, la cine ai ajuns sa fii, totul intr-un ritm de metronom: splash, splash, splash, splash, miscare uniforma, reflexa, fara efort, muscular, eliberandu-ti mintea, lasandu-ti gandurile sa zboare. periculos...
e despre oameni. imi place sa le spun frumosii nebuni ai zilelor noastre, parafrazand un titlu frumos al unui roman prost al lui fanus neagu. care la 16 ani mi se parea grozav. oameni care m-au incarcat pozitiv, dar care mai ales m-au facut sa-mi pun intrebari. casey, americanul care hoinareste de 5 ani prin lume, si care a facut tid-ul romanesc intr-o barca ca o camera de tractor, cu toata agoniseala lui si bicicleta pe barca. 55 km cu vant din fata pe ambarcatiunea lui, cei ce se dau cu barca stiu ce inseamna. cu toate ca ii era usor sa impacheteze barca si sa o puna pe bicicleta, nu a vrut sa renunte. te salut prieten drag, oriunde ai fi si-ti urez vant din pupa. e un fel de-a spune, pentru ca e acum pe bicla. patrick si chantal, de 4 ani cu bicicletele prin lume, el francez, ea elvetianca. asta trebuie sa o povestesc. undeva in bulgaria mai erau vreo trei zile pana la silistra. el isi monta cortul. e un fel de-a spune, scheletul rigid il inadea cu scoci... 4 ani, saracul cort. chantal scria in jurnalul de bord, in timp ce vorbea cu mine. generalitati despre calatorii, ca trebuie sa fie frumos sa calatoresti pe apa. eu: you are the really traveller, come on, 5 years..?? la care ea, fara sa-si ia ochii din caiet: noah, just a kind of. m-au cucerit definitiv cu modestia lor. nu-mi era musai s-o scriu in engleza, da parca in romana isi pierde din profunzime. le-am pierdut urma, i-am revazut la tulcea. alergam pe bicicleta la triatlon, am avut cei mai multi sustinatori, majoritatea colegilor si-au facut timp sa vina sa ma incurajeze pe undeva pe traseu. deodata aud go, go, calin go, go!! prietenii mei patrick si chantal, cu bagajul pe bicicleta, si-au facut timp sa stea sa ma incurajeje, vreo trei-patru ture de bicicleta, aprox o ora. am coborat si eu si i-am imbratisat, le-am multumit si i-am rugat sa plece, timpul se scurgea si cine stie pe unde aveau sa-si puna si ei tabara. despre peter, elvetianul de 60 de ani care voia sa faca 6600 km, pana in siria. pana aici nimic iesit din comun. doar ca el facea calatoria fara nici un ban. manca ce primea de pe la pescari, pe maluri. ajuta la tot feluri de treburi pe mal pentru mancare. gest frumos din partea organizatorilor care il primeau in tabara sa-si faca un dus sa manance cu noi, sa-si ia apa. si din partea colegilor care il mai ajutau, care cu o conserva, care cu o bucata de paine. inca o dovada ca e despre oameni. nebunul cu canoea rosie ziceau unii. eu m-am intrebat mai in gluma mai in serios care dintre noi e nebunul? robotul care-si smulge 2 saptamani pentru tid sau omul care calatoreste ca acum 1000 de ani? ca la 20 de ani fara griji si fara bani...despre prietena mea din germania, avand vreo 6 tid-uri si 4 calatorii in rusia si statele baltice careia i-am ridicat cortul in miezul noptii dupa ce batrana doamna crescuse si-i intrase in cort, iar ea dimineata privind rasaritul zice: pentru asta am si uitat prin ce-am trecut azi-noapte. despre austriaca care a padelat doua saptamani de cand am intrat eu, deci nu stiu de unde s-a lasat pe apa, cu mana in gips. e adevarat ca in canoe de dublu, cu sotul ei, dar ce dracu, despre ce vorbim? despre paul si stefan din jurilovca care m-au primit cu toate ca ma vedeau pentru prima data, m-au cazat la ei mi-au luat caiacul in pastrare, paul m-a ajutat cu telefon si internet, al meu luase apa. multi colegi ii stiu, sunt voluntari pentru multe actiuni in delta. stefan despre casuta lui din jurilovca: la un moment dat am zis ca ce fain ar fi sa nu mai trebuiasca sa plec de la mare. dezarmant de simplu, nu?
e despre faptul ca e poate cel mai ieftin mod de a petrece un concediu activ, intr-un cadru organizat, si a vedea o buna parte din europa. pentru cei ce gusta genul. taxa pentru tot tid-ul e undeva sub 250 euro. drumul pana in germania cu vreo masina de ocazie sau microbuz. in rest pe mancare nu ai cum sa cheltuiesti mai mult decat ai cheltui acasa, cam peste tot e o masa de seara din partea organizatorilor.
e usor, e greu? nu stiu, totul e relativ, e perceptia ta despre ce inseamna. e spartan, multe locuri te speli cu apa rece, unul sau doua wc-uri, se sta la coada. dar foarte multi straini au considerat cel mai fain loc de campare cel de la dunareni. o parte au campat pe o insula nisipoasa pe plaja. locul de campare oficial cu plopi umbrosi si foarte curat. la 2-300 metri una de alta. fara wc. fara apa curenta. dar cu o primire spectaculoasa din partea primarului. circula si un fel de gluma:de mult nu am mai mancat ciorba de peste cu peste. la dunareni da. celor ce zic ca e greu, ii invit sa se uite pe poze cati oameni peste 60, 70 de ani, oameni cu copii, il salut pe laslo din ungaria, intr-o canoe cu doi copii de 11-13 ani au facut calatoria. nu a fost singurul cu copiii din dotare. pe cei ce cred ca e foarte usor ii invit sa faca 3 zile de 50 de km de padelat cu strans si asternut tabara, daca se poate si una cu vant din fata. ce pot sa va zic e ca eu nu am avut nici o zi in care sa fi vrut sa fiu altundeva decat acolo. sau sa ma intreb ca dracu caut eu acolo. nu am avut motiv de cearta cu nimeni cele 40 zile in care am fost plecat.
unii straini m-au intrebat de ce sunt asa de putini romani la tid, e vorba de bucata sarbeasca si bulgareasca, avand in vedere ca de partea cealalta e granita cu romania. bulgari la un moment dat erau vreo 40, pe bucata bulgareasa. am ocolit raspunsul. nu am stiut ce sa raspund. nu despre tid, despre dat in barci in general. pentru multi romani povestile despre concediu incep astfel: sa-mi bag sa zicem picioarele, m-am ingrasat 2 kile in concediu, la 11 cand ma trezeam aia deja schimbau platourile cu mic dejun cu alea de pranz, da' cand aia nu erau acolo , sau nu se uitau, puteai sa iei sa duci si in camera.... niciodata nu am inteles de ce sa duci in camera daca e cat vrei acolo, dar deoarece nu am fost niciodata la un allinclusiv probabil ceva imi scapa.
stiu ca nu e cazul celor ce navigheaza pe acest forum. stiu de asemenea ca nu e cazul celor mai multi dintre cei ce imi sunt prieteni pe fb, in nici un caz celor din grupurile la care m-am abonat cu voia mea. dar suntem putini ca numar pentru a fi macar un segment reprezentativ. si aici ma refer la toti cei ce padeleaza, alearga, biciclesc, fac drumetii, inoata, iubesc sa doarma sub cerul liber, langa un foc, asteapata evadarea dintre betoane ca inecatul gura de aer ce trebuie sa-i faca plamanul sa explodeze, cei care ne salutam pe apa, in padure, pe sosea sau unde ne intalnim fara sa ne cunoastem, dar recunoscandu-ne. atat cei ce cutreiera la pas cu aparatul la gat cat si cei ce pun cortul dupa o zi in care de cateva ori corpul a zis stop, nu mai pot, dar mintea a zis hai, doar pana la copacul ala, mai un pic, pana la deal, hai sa coboram si valea asta, se vede podul, hai ca poti. cei care nu putem renunta, pentru ca a nu renunta e un mod de viata pentru noi. asta inseamna a trai pentru noi.
am primit o multime de like-uri pentu poze. dar as fi bucuros sa ma intrebati, sa vreti sa incercati, sa vad ca interesul nu e doar la nivel de conversatie fb. e o alta lume. care te asteapta. poate exagerez cand spun ca daca nu o cunosti esti mai sarac sufleteste. am gasit-o fara sa stiu ca o caut, fara sa stiu ce caut, dar cautand ceva. si cam asta este.
Anul trecut am fost singurul roman pe sectorul sarbesc. Am cautat o explicatie pentru asta, mai ales ca inainte de Revolutie, foarte multi romani si-ar fi dorit sa inoate, sa zboare sau sa vasleasca spre malul sarbesc; majoritatea sfarseau cu o gaurica de 7.62 mm in spate.
Asa ca eu am ajuns la concluzia ca acum suntem atat de putini, pentru ca E VOIE
Asa ca eu am ajuns la concluzia ca acum suntem atat de putini, pentru ca E VOIE
da, dar cred ca mai e ceva... ca ma uit cu uimire la "statiile" de pe malul Dunarii, zona dintre Romania si Bulgaria. si toate, dar absolut toate, sunt pe malul bulgaresc
bravo lor si rusine noua (alora de-si bat joc de tara asta)
TID−Stationen entlang der Donau
bravo lor si rusine noua (alora de-si bat joc de tara asta)
TID−Stationen entlang der Donau
Sebba, exista si un parcurs bulgaresc al TID-ului, exact pe portiunea remarcata de tine. Parcursul romanesc incepe aval.
Da, asa este. Iar intre Bazias si Garla Mare, toate statiile sunt pe malul sarbesc. Dar nu e nimic anormal in asta, si nu e nimic rusinos. Sunt foarte multe ratiuni care ar face ca orice alta "imparteala" sa fie nefezabila. Iar kilometrii sunt impartiti cat mai echilibrat intre tarile organizatoare.
Organizatorii romani (voluntari, de altfel, si neremunerati pentru actiunile lor) isi rup o anumita perioada a anului din activitatile lor curente, si o aloca exclusiv TID-ului. iar organizarea presupune alocarea unui timp mult mai mare, decat durata efectiva a TID-ului pe un sector national.
Cum ar fi, asadar, ca in loc sa ma ocup doua saptamani legate, sa mai am cate o zi - doua, disparate? Adica in loc sa am in "competenta" organizarea de la 1 august la 15 august (de exemplu), sa mai trebuiasca sa ma ocup si de ziua de 7 iulie, de ziua de 22 iulie si de ziua de 25 august?
Ca sa nu mai zic ce complicatii ar iesi daca toata caravana TID ar trece de pe o parte pe alta a granitei, de mai multe ori. Si asa, procedurile legale si formalitatile de frontiera implica multe documente, aprobari etc etc. Pentru inca o zi pe malul romanesc, ar insemna doua treceri de frontiera, a cate doua echipe de politie de frontiera (romana si bulgara) care se duc pe teren. Plus ca in zilele in care caravana TID trece o frontiera, participantii trebuie sa se conformeze unui anume orar. Nu, nu e asa usor sa "muti o statie" de pe o parte pe alta a unei frontiere.
Nu e nicio rusine.
Organizatorii romani (voluntari, de altfel, si neremunerati pentru actiunile lor) isi rup o anumita perioada a anului din activitatile lor curente, si o aloca exclusiv TID-ului. iar organizarea presupune alocarea unui timp mult mai mare, decat durata efectiva a TID-ului pe un sector national.
Cum ar fi, asadar, ca in loc sa ma ocup doua saptamani legate, sa mai am cate o zi - doua, disparate? Adica in loc sa am in "competenta" organizarea de la 1 august la 15 august (de exemplu), sa mai trebuiasca sa ma ocup si de ziua de 7 iulie, de ziua de 22 iulie si de ziua de 25 august?
Ca sa nu mai zic ce complicatii ar iesi daca toata caravana TID ar trece de pe o parte pe alta a granitei, de mai multe ori. Si asa, procedurile legale si formalitatile de frontiera implica multe documente, aprobari etc etc. Pentru inca o zi pe malul romanesc, ar insemna doua treceri de frontiera, a cate doua echipe de politie de frontiera (romana si bulgara) care se duc pe teren. Plus ca in zilele in care caravana TID trece o frontiera, participantii trebuie sa se conformeze unui anume orar. Nu, nu e asa usor sa "muti o statie" de pe o parte pe alta a unei frontiere.
Nu e nicio rusine.
daca esti din zona de vest si concediul iti coincide cu trecerea tid-ului prin zona nu ai nici o problema sa participi o saptamana pe partea sarbeasca. e super ok si normal ca o faci cu cheltuieli mai mici decat daca ai face partea romana. eu inca am caiacul in jurilocva si nu stiu cand voi reusi sa-l aduc de ocazie. la fel daca esti din sud cu partea bulgara. valy a venit sa ne vada si a padelat doua zile cu noi. salut valy. la fel cum daca voi fi in cocediu la mare in august voi face bucata tulcea-sf gheorghe. baietilor din br, gl si b sigur ca le e mai la indemana bucata romaneasca. nici o problema. mai problematica vad eu inscrierea din timp pe bucatile neromanesti, dar asta nu m-ar impiedica sa particip, chiar daca in ultima instanta as campa pe malul romanesc. cu toate ca nu cred ca ar fi cazul. sau nu a fost pana acum din ce-am vazut eu.