Master in Arhitectura - Luntrea Monoxila

[Mirceadece]

Salutare!

Numele meu este Mircea, sunt student la Arhitectura in anul final de master si as avea nevoie de cunostintele catorva pasionati de ambarcatiuni pe cursul Dunarii.

In ultimele saptamani, teza mea de design s-a indreptat catre modul prin care comunitatiile locale s-au adaptat conditiilor climatice dificile, in mod special cresterea nivelului marii. Delta Dunarii - a fost aleasa ca un potential de sit datorita debitului ridicat si ciclicitatea 'revarsarilor' - al inundatiei.
Ambarcatiunile si mestesugul pescarilor de-a lungul timpului reprezinta zona mea de interes - din care voi extrapola principii ce se pot aplica in Arhitectura.

Din cauza faptului ca am trait o perioada a tineretii in Delta si o parte a familiei provine din acea zona, am fost expus modului de trai al pescarilor (curatatul pestelui, barcile din brad si stejar, plasele de peste/navodul). Am studiat prin diverse desene tehnice barca pescareasca din Delta, iar ulterior luntrea pescareasca din Tara Galilor. Cateva poze a luntrei sunt atasate mai jos.

Intrebarea mea este urmatoarea: Au existat, de-a lungul timpului, ambarcatiuni similare de o persoana pe cursul Dunarii? Pe langa acele scorburi dintr-un singur trunchi de copac.

Principiul din spate se refera la bucati lungi si subtiri de frasin, salcam sau plop ce sunt submersate in apa pentru a le incuraja flexibilitatea, iar apoi indoite pentru dupa forma dorita. In exterior, o piele de animal - bizon,vaca, porc mistret - este intinsa pentru a-i oferi impermeabilitate ambarcatiunii. Ce am putut gasi similar ca forma, dar diferit ca principiu, este o monoxila din salcam de o persoana in muzeul apelor Mihai Bacescu. Poza este atasata mai jos.

Ideea, cu scopul explorarii, este de a crea o luntre pescareasca dupa principiile galeze - desi acest tip de ambarcatiune are origini diverse, dar dupa forma monoxilei de salcam specifica Dunarii. Orice informatie referitoare la aceste ambarcatiuni de pe malul Dunarii ar fi de mare ajutor. De asemenea, cartea Ambarcatiuni si navigatie in preistorie de Cristian Schuster si Alexandru Morintz ar putea prezenta informatii relevante, in caz ca este la indemana oricarui pasionat.

Multumiri!

 

[Sico]

La aceasta intrebare ar putea sa raspunda mai degraba un arheolog.

In tara noastra arheologii au descoperit o luntre monoxila scoasa din albia Crisului Alb si pastrata in timp datorita unor conditii favorabile. A fost expusa la Muzeul Marinei Romane din Constanta.

De fapt in zona Crisului Alb au fost descoperite trei monoxile.
Daca acolo au fost folosite, mai mult ca sigur ca si pe Dunare or fi fost.

 

[Florio]

Salutare!

Numele meu este Mircea, sunt student la Arhitectura in anul final de master si as avea nevoie de cunostintele catorva pasionati de ambarcatiuni pe cursul Dunarii.

In ultimele saptamani, teza mea de design s-a indreptat catre modul prin care comunitatiile locale s-au adaptat conditiilor climatice dificile, in mod special cresterea nivelului marii. Delta Dunarii - a fost aleasa ca un potential de sit datorita debitului ridicat si ciclicitatea 'revarsarilor' - al inundatiei.
Ambarcatiunile si mestesugul pescarilor de-a lungul timpului reprezinta zona mea de interes - din care voi extrapola principii ce se pot aplica in Arhitectura.

Din cauza faptului ca am trait o perioada a tineretii in Delta si o parte a familiei provine din acea zona, am fost expus modului de trai al pescarilor (curatatul pestelui, barcile din brad si stejar, plasele de peste/navodul). Am studiat prin diverse desene tehnice barca pescareasca din Delta, iar ulterior luntrea pescareasca din Tara Galilor. Cateva poze a luntrei sunt atasate mai jos.

Intrebarea mea este urmatoarea: Au existat, de-a lungul timpului, ambarcatiuni similare de o persoana pe cursul Dunarii? Pe langa acele scorburi dintr-un singur trunchi de copac.

Principiul din spate se refera la bucati lungi si subtiri de frasin, salcam sau plop ce sunt submersate in apa pentru a le incuraja flexibilitatea, iar apoi indoite pentru dupa forma dorita. In exterior, o piele de animal - bizon,vaca, porc mistret - este intinsa pentru a-i oferi impermeabilitate ambarcatiunii. Ce am putut gasi similar ca forma, dar diferit ca principiu, este o monoxila din salcam de o persoana in muzeul apelor Mihai Bacescu. Poza este atasata mai jos.

Ideea, cu scopul explorarii, este de a crea o luntre pescareasca dupa principiile galeze - desi acest tip de ambarcatiune are origini diverse, dar dupa forma monoxilei de salcam specifica Dunarii. Orice informatie referitoare la aceste ambarcatiuni de pe malul Dunarii ar fi de mare ajutor. De asemenea, cartea Ambarcatiuni si navigatie in preistorie de Cristian Schuster si Alexandru Morintz ar putea prezenta informatii relevante, in caz ca este la indemana oricarui pasionat.

Multumiri!

Bună, Mircea. E interesantă tema pe care ți-ai ales-o în an final de master... și puțin surprinzătoare pentru mine. Când terminam Ion Mincu, eram interesați de curente în arhitectură, deconstructivismul făcea ravagii, arhitectura clasică era ciupită cu grijă să nu ne molipsim. Dar totul mergea către clădiri.
Întrebarea ta se poate lovi de un răspuns general ”nu, nu s-a studiat o evoluție în timp, de la monoxilă la lotcă”. Chiar și monoxila este din sfera de interes a arheologilor, muzeografilor, cum bine spune Sico.
Pe un subiect atât de slab reprezentat, nu știu dacă poți construi o teză de design.
Mai curând ai putea să încerci un studiu de tranziție de la ambarcațiunile vikinge, către lotca din bazinul Dunărean și zona deltaică de astăzi, prin zona rusă (de unde vine și denumirea: ”Lodka”).

 

[CrocodiluDiluDilu]

Nu prea inteleg de ce te intereseaza ambarcatiile din panza/piele intinsa pe un schelet din lemn daca teza ta este despre monoxile (barci scobite intr-un trunchi de copac).

 

[Florio]

Nu prea inteleg de ce te intereseaza ambarcatiile din panza/piele intinsa pe un schelet din lemn daca teza ta este despre monoxile (barci scobite intr-un trunchi de copac).

Eu am înțeles că tema nu este despre un tip de ambarcațiune ci despre modul în care comunitățile locale din gurile Dunării ”s-au adaptat conditiilor climatice dificile, in mod special cresterea nivelului marii”, de aici dorindu-se a extrage principii ce se pot aplica in arhitectură.
N-a precizat dacă în arhitectura clădirilor sau în cea navală. Fiind student la arhitectură cu ”A” mare , intuiesc a fi vorba despre arhitectura ce privește modul de locuire. Desigur, pescarii locuiesc parțial în casele lor, parțial în colibe din Deltă și parțial în bărci (așa cum unii dintre noi facem și acum, fără a fi pescari ).
Mircea, ne-ai dat greu. Vrei să ne pici?
Fii mai clar și poți căpăta ajutor mai la obiect.

Modul în care comunitățile s-au adaptat condițiilor dificile de acolo, este dat de materialele utilizate, în care stuful, lutul, lemnul și piatra sunt materiale de bază, panta acoperișului și modul constructiv al casei tulcene (prispa, elementele protectoare la soare și Crivăț, etc...), dezvoltă ideea adăposturilor sezoniere, cherhanaua, coliba pescărească din ”baltă” care e sinonimul colibei ciobanilor în transhumanță, lotca pescărească privită ca transport și totodată adăpost pentru zilele în care pescarii sunt plecați la lucru...etc.
Cred că o urmărire a evoluției bărcii pescărești peste milenii nu este tocmai subiectul tezei. Pe de o parte fiindcă multe tipuri de bărci nu s-au realizat, ci mici variațiuni care nu sunt deloc bine definite nici arheologic, iar pe de altă parte, că barca nu este chiar ”modul prin care comunitatiile locale s-au adaptat conditiilor climatice dificile, in mod special cresterea nivelului marii”.

Aceasta este doar o opinie . Succes în toate!