Casa de vacanta
- Autor subiect tibiti
- Dată creare
Aia-i alta socoteala !
Chirpicu-i chirpic, chirpanu-i chirpan !
Vaz ca te cam bate gandul sa morfolesti din lut un palat de vacanta !
da' peturile sint pline?
Florio
Member
Delafluviu Guzi
Membru in Haita cu padele
...si cu dopul "sigilat" in mortar.Cu vin rrrrosu !
Stimati domni, ma vad nevoit sa va atrag atentia, ca faceti o mare confuzie intre cirpici si paianta.
Chirpicii sunt, asa cum mai sus a explicat Florio, blocuri de zidarie din pamant uscat la soare. Ncesita structura de rezistenta.
Paianta este in principiu unul dintre primele materiale compozite din lume, si ideea de la care s-a ajuns la betonul armat. Un perete din paianta este realizat din pamant "batut" pe o retea realizata din crengi de grosime ca pe p..a sparte in lung, din rachita sau alun, prinse pe stalpisori de lemn care trebuie sa fie neaparat din salcam.
Pamantul care se bate pe aceasta structura este amestecat cu paie, calti, pleava, sau orice similar. Pamantul se bate in reteaua de nuiele mai sus amintita cu maiul si se indreapta apoi pe fete obtinandu-se pereti rustici de toata frumusetea. Bineinteles ca nu mai trebuie sa povestesc cat de eficiente sunt aceste casute din punc de vedere termic. In schimb, intretinerea acestor case necesita atentie si constanta, pentru ca fiind o casa elastica tot timpul apar fisuri. Casa este vie si trebuie tratata ca atare.
Bineinteles ca daca ne punem imaginatia la contributie putem combina o fundatie de beton armat, chiar si cadre de beton cu aceasta tehnologie, si se poate obtine o casa mai ieftina, la fel de usor de intretinut ca una clasica, dar cu mult mai sanatoasa si mai eficienta energetic.
Chirpicii sunt, asa cum mai sus a explicat Florio, blocuri de zidarie din pamant uscat la soare. Ncesita structura de rezistenta.
Paianta este in principiu unul dintre primele materiale compozite din lume, si ideea de la care s-a ajuns la betonul armat. Un perete din paianta este realizat din pamant "batut" pe o retea realizata din crengi de grosime ca pe p..a sparte in lung, din rachita sau alun, prinse pe stalpisori de lemn care trebuie sa fie neaparat din salcam.
Pamantul care se bate pe aceasta structura este amestecat cu paie, calti, pleava, sau orice similar. Pamantul se bate in reteaua de nuiele mai sus amintita cu maiul si se indreapta apoi pe fete obtinandu-se pereti rustici de toata frumusetea. Bineinteles ca nu mai trebuie sa povestesc cat de eficiente sunt aceste casute din punc de vedere termic. In schimb, intretinerea acestor case necesita atentie si constanta, pentru ca fiind o casa elastica tot timpul apar fisuri. Casa este vie si trebuie tratata ca atare.
Bineinteles ca daca ne punem imaginatia la contributie putem combina o fundatie de beton armat, chiar si cadre de beton cu aceasta tehnologie, si se poate obtine o casa mai ieftina, la fel de usor de intretinut ca una clasica, dar cu mult mai sanatoasa si mai eficienta energetic.
Smokey
Mic barcaholic
Ridicatul constructiei "la rosu" reprezinta o mica valoare din cea totala a investitiei. Undeva la 20-25-30% din total, din experienta proprie. Finisajele interioare, instalatiile sanitare/electrice/termice costa la fel de mult, indiferent de materialul peretilor.
Din experienta unor prieteni si vecini care au decis sa aleaga cai alternative, adica in loc de BCA sau Porotherm au ales lemnul in diverse variante, costul finisajelor poate creste fata de variantele "normale", pentru simplul motiv ca e nevoie de alte materiale (sau lianti/adezivi) care se gasesc mai greu si mai scump.
Citind topicul asta imi tot aduc aminte de povestea celor 3 purcelusi, care si-au facut casa din paie, lemne si piatra ...
Din experienta unor prieteni si vecini care au decis sa aleaga cai alternative, adica in loc de BCA sau Porotherm au ales lemnul in diverse variante, costul finisajelor poate creste fata de variantele "normale", pentru simplul motiv ca e nevoie de alte materiale (sau lianti/adezivi) care se gasesc mai greu si mai scump.
Citind topicul asta imi tot aduc aminte de povestea celor 3 purcelusi, care si-au facut casa din paie, lemne si piatra ...
Cu toate ca detinem unul dintre cele mai mari bayine stuficole din lume, cercetarile privnd utilizarea stufului ca material de constructie se fac, din pacate, in occident.
Iata un exemplu...austriecii...ne invata sa construim cu stuf!!!
http://www.nfi.at/dmdocuments/ausstellung_DD_web.pdf
Iata si un italian...
Arhitect Stefano Soldati
Constructiile din baloti de paie sint folosesc un material regenerabil, ieftin, usor de procurat, de pus in opera si de intretinut - paiele. Balotii din paie din orice tip de cereale pot fi folositi pentru a construi. Peretii astefel realizati sint usori cu un foarte bun coeficient termic, rezistenti la foc (prin protectia cu tencuiala de pamint, dar si datorita faptului ca fiind bine comprimati focul nu poate sa se extinda in interiorul balotului din cauza lipsei de oxigen)
Dl Stefano Soldati a realizat case in mai multe sisteme constuctive: cu pereti portanti din baloti de paie (pentru dimensiuni reduse), cu pereti semiportanti din baloti in combinatie cu stilpi si grinzi de lemn, pe structura de lemn si cu umplutura din baloti. Fiecare sistem se adapteaza cerintelor si specificului locului.
Experimentez constructii din stuf de aproape 15 ani, in conditiile cele mai defavorabile, iar probleme de tipul stuf putrezit in contact cu cimentul sau ca acesta nu ar fi un bun izolant sunt de mult depasite.
Pentru Domnul Florio...stuful nu este lemn...mediul lui de viata este apa, iar fenomenul de putrezire la care faceti referire nu l_am intalnit.
Trebuie de asemenea sa mentionez ca liantul utilizat nu este ciment curat.
El poate fi beton, mortar, rasini, etc.
Apropos...de portanta!!! prefabricatul din poze are aproximativ 1000 de fire.
Admitand un efort de 1kg/fir ( ceea ce este aberant....putem merge fara frica la 5/7 kg) va rog sa faceti calculele singuri pentru a nu mai vorbi de portanta.
NU SE PUNE PROBLEMA PORTANTEI, MAI ALES LA O CASA CU UN NIVEL
Iata un exemplu...austriecii...ne invata sa construim cu stuf!!!
http://www.nfi.at/dmdocuments/ausstellung_DD_web.pdf
Iata si un italian...
Arhitect Stefano Soldati
Constructiile din baloti de paie sint folosesc un material regenerabil, ieftin, usor de procurat, de pus in opera si de intretinut - paiele. Balotii din paie din orice tip de cereale pot fi folositi pentru a construi. Peretii astefel realizati sint usori cu un foarte bun coeficient termic, rezistenti la foc (prin protectia cu tencuiala de pamint, dar si datorita faptului ca fiind bine comprimati focul nu poate sa se extinda in interiorul balotului din cauza lipsei de oxigen)
Dl Stefano Soldati a realizat case in mai multe sisteme constuctive: cu pereti portanti din baloti de paie (pentru dimensiuni reduse), cu pereti semiportanti din baloti in combinatie cu stilpi si grinzi de lemn, pe structura de lemn si cu umplutura din baloti. Fiecare sistem se adapteaza cerintelor si specificului locului.
Experimentez constructii din stuf de aproape 15 ani, in conditiile cele mai defavorabile, iar probleme de tipul stuf putrezit in contact cu cimentul sau ca acesta nu ar fi un bun izolant sunt de mult depasite.
Pentru Domnul Florio...stuful nu este lemn...mediul lui de viata este apa, iar fenomenul de putrezire la care faceti referire nu l_am intalnit.
Trebuie de asemenea sa mentionez ca liantul utilizat nu este ciment curat.
El poate fi beton, mortar, rasini, etc.
Apropos...de portanta!!! prefabricatul din poze are aproximativ 1000 de fire.
Admitand un efort de 1kg/fir ( ceea ce este aberant....putem merge fara frica la 5/7 kg) va rog sa faceti calculele singuri pentru a nu mai vorbi de portanta.
NU SE PUNE PROBLEMA PORTANTEI, MAI ALES LA O CASA CU UN NIVEL
Florio
Member
Paul, oricum l-ai privi, stuful este fibra lemnoasa. Faptul ca are calitati superioare unui stejar de pilda,ca rezistenta la apa, nu inseamna ca nu putrezeste. In spatiile neaerisite, umezeala favorizeaza ciuperca si mucegaiul. Acestea distrug lemnul, nu apa propriuzisa.
Chiar o grinda de stejar e foarte rezistenta la apa in timp. Pilonii de lemn ai unor locuinte lacustre din vechime, rezista si astazi in apa. ei au putrezit de la suprafata apei in sus, acolo unde au contact cu ambele elemente:apa si aerul
In rationamentul tau sunt multe sofisme.
De pilda austriecii mentionati nu folosesc baloti de stuf, ci "prefabricate" pe baza de stuf. Diferenta de cost e ca intre pretul rumegusului si pretul placilor de OSB.
Dealtfel liantul lor nu e pe pe baza de ciment ci de cleiuri, rasini, materiale speciale. SI sunt prelucrate la presiuni inalte, dupa cum spun ei.
Ar fi mai multe de comentat, insa cum spuneam mai inainte, incercam discutii constructive, nu polemici.
Calculele de structura nu depind doar de o inmultire a rezistentei unui fir cu numarul de fire. E mult mai complicat de atat. In afara de asta, dupa calculat, calculit, calculut, se fac niste teste in laboratoarele de testare, si experimental se observa ce spune natura in afara aritmeticii. Astfel se agrementeaza materialul, ca element constructiv simplu, sau ca element ce poate genera pereti portanti.
Pana atunci, orice alt material folosit din imaginatia fecunda a omului, fara un agrement tehnic, este in afara legislatiei. Oriunde in lume.
Florio
Member
Matematica simpla e o certitudine doar pe hartie, rezolvand probleme din culegerea de Gheba.
In situatia de fata, matematica se subordoneaza fizicii, aparand si fenomene chimice, alaturi de cele biologice, desigur.
Iaca 4 stiinte bulucindu-se sa rezolve problema portantei stufului in pereti si a andurantei in timp si factori externi.
Ca sa nu mai spun de problema de la care s-a pornit: pretul de cost.
O cladire "la rosu" poate costa pana la 40-45% din pretul final .
Una din lemn, 25-28%.
Una din stuf, probabil 15%.
Ce facem cu restul de finisaje, instalatii, dotari, care au exact acelasi pret ca la oricare cladire ?
Economia la final, nu pare asa o mare gaselnita, luand in calcul posibilele si foarte probabilele probleme de mentenanta.
@ Smokey :
Lemnul nu necesita finisaje speciale. IN Maramures, se construiesc si rezista case de sute de ani, unii tencuindu-le pe un simplu rabit sau stuf. Tencuiala e hidrofuga, nu ataca lemnul. Betonul da.
Bine v-am regasit.
Deci...aaa...parerea mea e ca stuful poate fi folosit foarte eficient ca material de umplutura, in nici un caz ca structura. Acest lucru nu inseamna ca nu poate fi o alegere buna pentru o casa low cost, atata timp cat stuful in sine are un pret mic. In cazul in care este scump, trebuie sa fi nitel eco freak sa folosesti stuf, desi s-ar putea sa scada costurile de incalzire foarte mult. In fine ideea panourilor de stuf ce se pot folosi ca termoizolatie mi se pare foarte buna.
Deci...aaa...parerea mea e ca stuful poate fi folosit foarte eficient ca material de umplutura, in nici un caz ca structura. Acest lucru nu inseamna ca nu poate fi o alegere buna pentru o casa low cost, atata timp cat stuful in sine are un pret mic. In cazul in care este scump, trebuie sa fi nitel eco freak sa folosesti stuf, desi s-ar putea sa scada costurile de incalzire foarte mult. In fine ideea panourilor de stuf ce se pot folosi ca termoizolatie mi se pare foarte buna.
De ce barca si nu corabie, un bric ceva, sau o goeleta!
Lasand gluma la o parte, acum cativa ani (sa fie vreo 10) am cunoscut in Maliuc un profesor de limba romana din Miercurea Ciuc. Acest om, adusese de acasa o cabanuta de scandura pe care o montase in curtea unui localnic. Ulterior, concesionase un teren pe langa primarie unde a mutat-o. Transportul la noul amplasament, pe vreo 200m, s-a facut ca in vremurile constructiei piramidelor egiptene, pe trunchiuri de molid, trasa cu sfori.
Aceasta cabanuta, avea doar doua incaperi, o bucatarie mica si un dormitor, deasemenea destul de mic. Cert este ca Dom' Profesor se simtea foarte bine acolo. Dusul era amenajat in curte dintr-un bidon.
Presupunand ca o vei folosi cu predilectie vara, eu nu cred ca merita sa te incurci cu betoane si zidarie grea. Mai exista varianta prefabricatelor de lemn, OSB in special. Se construiesc cartiere intregi din acest material, de ce nu si o casuta de vacanta, cu fundatie de piloni de beton prefabricati. Transportul materialelor va costa cu mult mai putin decat cel al nisipului. Exista firme, sau persoane fizice, ce se ocupa cu vanzarea si transportul de materiale de constructie prin Delta. Daca esti interesat cred ca pot face rost de un nr. de telefon. Ca fapt divers: o masina de balast, care la Nufaru costa vreo 4-4,5 milioane, la vreo 20 km mai la est, adica la Maliuc, costa 18 !!! Dar varsata pe malul celalalt, unde este drumul. De acolo se cara cu barca. Nici nu vreau sa-mi inchipui cat costa la Sf. Gheorghe. :gun:
Lasand gluma la o parte, acum cativa ani (sa fie vreo 10) am cunoscut in Maliuc un profesor de limba romana din Miercurea Ciuc. Acest om, adusese de acasa o cabanuta de scandura pe care o montase in curtea unui localnic. Ulterior, concesionase un teren pe langa primarie unde a mutat-o. Transportul la noul amplasament, pe vreo 200m, s-a facut ca in vremurile constructiei piramidelor egiptene, pe trunchiuri de molid, trasa cu sfori.
Aceasta cabanuta, avea doar doua incaperi, o bucatarie mica si un dormitor, deasemenea destul de mic. Cert este ca Dom' Profesor se simtea foarte bine acolo. Dusul era amenajat in curte dintr-un bidon.
Presupunand ca o vei folosi cu predilectie vara, eu nu cred ca merita sa te incurci cu betoane si zidarie grea. Mai exista varianta prefabricatelor de lemn, OSB in special. Se construiesc cartiere intregi din acest material, de ce nu si o casuta de vacanta, cu fundatie de piloni de beton prefabricati. Transportul materialelor va costa cu mult mai putin decat cel al nisipului. Exista firme, sau persoane fizice, ce se ocupa cu vanzarea si transportul de materiale de constructie prin Delta. Daca esti interesat cred ca pot face rost de un nr. de telefon. Ca fapt divers: o masina de balast, care la Nufaru costa vreo 4-4,5 milioane, la vreo 20 km mai la est, adica la Maliuc, costa 18 !!! Dar varsata pe malul celalalt, unde este drumul. De acolo se cara cu barca. Nici nu vreau sa-mi inchipui cat costa la Sf. Gheorghe. :gun:
Nu vreau sa te sperii, vreau doar sa-ti prezint realitatea. La acei comercianti (speculanti, oportunisti, profitori, cum vrei sa le spui) ce aduc materialele la locul faptei pe apa, preturile sunt mai mari cu 30-40% decat la depozitele din localitatile din afara Deltei. Cand te hotarasti ar fi bine sa faci si o analiza a variantei de achizitionare a materialelor si a costurilor cu transportul. S-ar putea sa iesi mai ieftin daca o sa cumperi tu materialele din Tulcea sau de mai aproape, Mahmudia sau Murighiol si sa le transporti cu o salupa inchiriata.
Sa aveti spor in toate!