Salut Gelu, mi-ai bucurat dimineata de astazi. Abia sosit de pe mare, nu m-am adaptat inca la viata urbana, asa ca imi mai indulcesc agonia cu calatoria ta
. Un bistritean care a inlocuit pluta stramoseasca, cu o contessa ceva mai eleganta
.
Etapa 5:Lisabona-Lagos(15.06.16 ora 9-16.06.16 ora 23)
Navigatie dificila, hula mare(daca nu ma exprim corect marinareste, va rog sa ma corectati,
imi faceti un serviciu), se formau mici "dealuri si vai".
Contessa dansa de zor, se simtea de minune(banuiam eu ca ii place dansul),eu mai putin bine.
Colac peste pupaza, autopilotul se defecteaza si noaptea ma gaseste cu o mana pe eche si
una pe lanterna(din pacate compasul nu era luminat).
Pana la urma oboseala invinge, asa ca apelez la un "heaving to".
Imi iese din prima, desi l-am exersat decit odata, apoi somn bunicel de vreo 4 ore.
Sa inteleg ca aveai vant pe o directie, iar hula sosea de pe alta directie? Asta ar explica dansul contesei si dispozitia ta mai putin buna
.
Daca vantul e de travers sau dinaintea traversului, poti echilibra barca din velatura si astfel nu te afecteaza lipsa autopilotului. Eu merg cu orele fara sa ating timona desi nu am facut autopilotul functional inca.
Daca ai dinapoia traversului, n-ai ce-i face. Stai la eche .
Acea sedere la capa (heaving to), spune ca un vanticel exista. Iar somnul de 4 ore a fost deja destrabalare
A doua zi dupa ce trec de capul Sao Vicente, marea se linisteste, si ajung cu bine la Lagos.
Un oras frums, orientat spre turism, cu plaje superbe si apa rece ca ghiata.
Am intrat in ocean, am dat de vreo doua ori din maini, sa nu zic ca n-am
inotat in Atlantic, apoi repede afara din apa.
Tot mai buna-i marea noastra, vara te poti balaci cat poftesti.
O concluzie este ca umiditate si salinitatea sant dusmanii de moarte ai contactelor electrice.
Prima data mi-a cazut touchpad-ul, gratie sfatului lui Florio, s-a rezolvat, am cumparat un mouse.
A doua oara a cazut autopilotul desi la Cherbourg i-am curatit contactele.
A treia oara a venit randul mobilului, s-a corodat conectorul de alimentare. II
L-am dus la niste indieni sa-l repare, n-au reusit si se pare ca au sustras cartela sim si o cartela de memorie exterioara,
din pacate am observat prea tarziu, dupa ce am parasit Lagos-ul.
Se pare ca am ramas fara pozele facute pana atunci("galery" o fi pe cartela sim?).
O etapa serioasa, de 130 MM !
Autopilotul n-ar trebui sa fie afectat usor de umiditate. Poate contactele de pornire ale lui. La mine e un singur contact exterior, protejat si acela la umiditate. Butoanele in sine, ale autopilotului, nu au facut probleme niciodata. Pentru microcontacte ca acela al incarcatorului, ai putea sa incerci o pelicula subtirica de vaselina protectoare din aceea verde (rezistenta la umiditate si coroziune).
Sunt cel putin la fel de necajit ca tine, de pierderea pozelor. Se pare ca indienii lor au aceleasi obiceiuri ca indienii nostri de Ferentari. O fi o trasatura mai accentuata a rasei (nu dati tare, nu sunt rasist, ci doar un observator al vietii din jurul meu
)
Etapa 6:Lagos-Barbate(18.06.16 ora 8-19.06.16 ora 24)
De asemenea, navigatie dificila, mai ales in a doua parte, cind vintul si valurile au fost potrivnice,spre bucuria
Contessei care si-a reluat dansul.
Am ajuns cu greu la Babate. Vesti proaste(sau poate bune), Levanter bate pina joi asa ca trebuie sa stau 4 zile aici,
cand incepe Poniente.
Altii, cu barci mai puternice, asteapta si ei.
Mi-am luat un telefon nou, cu cartela valabila 1 luna,asa ca nu sant rupt de lume.
Din pacate marina de aici nu are wifi, asa ca frecventez restaurantele care au.
Salutari,
Gelu.
Vant potrivnic e bun-bunut, pana la un unghi
. Daca vine chiar din prova, ori lungeste drumul prin volte, ori necesita motor (si aia tot navigatie se cheama, dar nu mai e poezie) .
Calatorie frumoasa si cat astepti vreme buna, ai grija la portugheze, ca-s focoase! Si trebuie sa scapi intreg, ca sotiile fac un "check-in" foarte atent
