In marine si in porturile vechi, daca mergi in iulie august, deja pe la orele 12-14, nu mai sunt locuri libere.
O soluţie este să suni in avans la marina sau la administratorul cheiului sa-ti rezerve loc. Numerele se gasesc prin ghiduri, cel cu 777 locuri imi aduc aminte că avea aşa ceva.
Un catamaran nu prea are pescaj deloc, dar in schimb o suprafata rezistenta la vant, enorma, deasupra apei. Asta inseamna ca atunci cand se roteste vantul, primul care isi schimba pozitia este catamaranul si de abia dupa un timp incep si restul de yachturi sa se alinieze. Deci trebuie sa lasi loc mult fata de ceilalti care sunt deobicei paraleli intre ei.
Ancora pe care o ai trebuie sa fie cat se poate de ascutita si de grea. Daca este una veche deobicei nu tine, mai ales in porturi gen Hvar, Komiza, Vis, etc. unde pe fund este multa iarba. Daca lasi lantul pe vinci si nu il legi de tachetii din prova cu o parma cat de cat elastica se smulge ancora.
Ancorezi mai aproape de mal decât majoritatea monococilor. Fiind si mai usoară chiar la aceeasi lungime de lanţ ca a lor tu stai mai sigur. Sau poţi da un lanţ mai scurt decât ei, îţi dai seama de lungime după inclinarea sub care pleacă lanţul din provă.
Nu toate ancorele sânt bune pentru orice fel de fund, oricât de mult s-ar chinui să ne convingă de contrariu broşurile de prezentare. De obicei barcile de charter au ancore universale: CQR, bruce, spade. La iarba cel mai bine ţin cele care au gheare: Admirality sau ancorele pescareşti cu 4 braţe. Chiar si Danforthul ţine mai bine ca cele universale. CQRul tine daca are un flotor/geamandură legată de spate ca să o faca să se aşeze cu plugul verical si la prima mişcare să se afunde. Cel mai simplu e fie sa dai doua ancore legate fie sa pui o greutate la caţiva metri pe lanţ după ancoră (cum se cheama asta pe româneşte : popic ?) Plus la ancorare dai motoarele inapoi până ancora prinde bine şi barca nu se mai mişcă.
La multicoci nu se lasa ca tractiunea ancorei sa se descarce pe lanţ spre barca, intotdeauna se da o brida, o parâmă intre cele doua coci sau flotoare care se ataşează pe lanţ cu o cheie,
cârlig sau un nod prusic iar lanţul rămâne moale. Cam
aşa ceva ! Altfel lanţul poate bate in coci sau-şi barca se învârte in jurul lanţului care se poate agăţa de elice, chila, derivoare sau altele. Brida asta serveste si de amortizor de socuri, eu aveam asa ceva si la mine dar apoi am luat niste chestii destepte din cauciuc care fac acelas lucru dar se monteaza mai usor. E mai complicat decat la mono dar te ţine mai bine si dormi sănatos. Unele vin deja din fabrică cu sistemul asta : Fountaine-Pajot.
Pe valuri mari din pupa, catamaranul de cruising, trebuie franat . Un Lagoon 450 de exemplu s-a rasturnat peste prova langa insula Vis acum doi ani. Oamenii mergeau doar cu focul cu vant din spate si cu valuri de 4-5 metri dupa ei. Deoarece viteza era prea mare s-a infipt un flotor in valul dinaintea lui (catamaranul gliseaza foarte usor la vale si accelereaza bine) si s-a rasturnat peste prova. Din aceasta pozitie nu se mai ridica decat cu o macara.
Poti frana catamaranul bine cu parame lungi pe care le tragi in forma de U dupa tine.
Spre deosebire de monococi care datorita centrului de greutate jos dat de greutatea chilei tind sa urmeze o poziţie verticală indiferent de suprafaţa apei, multis tind sa urmeze suprafaţa apei si nu poziţia verticală.
Eu unul nu sânt adeptul soluţie de a fugi lasând expusă unui val care se sparge tocmai parte cea mai expusa si fragilă a barcii : pupa şi cocpitul. Prefer să stau cu prova spre val, chiar daca e mai incomod, la nevoie cu ancora sau drones. Ca ancora de furtună Moitessier avea un cauciuc legat cu o parâmă lungă si l-a ţinutîn toat împrejurările. .
Mai rau este insa la acostari. Un skipper de catamaran trebuie sa coordineze urmatoarele:
1. Cele doua corpuri sa fie la o distanta egala fata de chei.
2. Doi oameni cu paramele din spate sa lucreze simultan pentru a avita ca un corp sa fie legat si unul nu, pentru ca atunci devine greu de mentinut drept.
3. Alti doi sa alerge cu mooringlines in prova si sa le lege cat de repede, dar fara sa agate elicele, care probabil vor merge in timpul manevrei, mai ales daca ai vant in port.
Spre deosebire de mono, la cata se poate manevra f bine numai din motoare, cu cârma la mijloc, dezavantajele fiind că ai mai puţină vizibilitate si mai multă lăţime.
O soluţie :
-vii de departe cu spatele dupa ce ai pregătit fendere pe toate părţile si ai dat jos toate velele ca sa reduci influenţa vântului si nu laşi manevra de 180-270 grade pe ultimul moment pt ca fie s-ar putea sa n-ai loc, fie vine o rafală, fie iese vreo alta barcă
- ii faci semn binevoitorului de pe cheu sa lase parâma de mort in apă si ţii minte unde a căzut. De obiei apa e f curată si se vede bine parâma pe fund.
- vii la cheu în aşa fel, chiar câş, încât fie să poţi debarca un coechipier fie sa dai o paramă sa legi pupa din vant. Tot timpul manevrezi numai din motoare urmărind să păstrezi controlul, să n-o scapi sub vânt indiferent de poziţie sau părerile celorlalţi.
- pui barca cât mai perpendicular pe cheu şi legi si pupa de sub vânt, nu contează distanţa, important e ca sa ai barca legată la ambele pupe, chiar câş daca e, nu contează, o reglezi mai târziu
- tot timpul strigi la binevoitori sa nu ridice parâma de mort pană nu ai ambele legaturi la pupe fixate
- cand ambele pupe sânt legate, pui motoarele înainte suficient cât sa ţii legaturile întinse, chiar cu barca câş, acum va sta fixă, nu mai mişcă indiferent cum bate vântul
- de pe pupa din vânt prinzi cu cangea parâma de mort si o duci cu cangea la distanţă până trece de nivelul elicii apoi poţi s-o ridici si s-o legi in prova
- cu barca fixată in trei parâme poţi decupla motoarele si le laşi la 1000RPM si te apuci de reglat toate legaturile dupa poftă. Opresti motoarele doar dupa toate ce toate legaturile sânt definitive.
- primeşti cu umilinţă aplauzele publicului spectator şi recunoştinţa coechipierilor
D-nu Radu(sailingtours) fooarte la obiect post si de mare ajutor.
Chiar vroiam sa intreb cum sta treaba cu manevrele de docking si deriva ...m-ai lamurit...e chiar mai rau decat la monococa….
Nu e mai rău, e chiar mai bine pt ca manevrezi şi poţi controla barca mult mai precis decat o monococă, problema e să te acomodezi cu stilul şi să tot exeresezi. Poţi face exerciţii in larg, de exemplu arunci un obiect plutitor recuperabil si manevrezi in jurul lui sau incerci sa acostezi la o line făcută din doua flotoare legate la distanţă. Mai bine safe than sorry.
Câteva sfaturi de la un mese
aici! Dacă mai caţi mai găseşti destule altele pe net!
Câteva cărţi:
-
Multihull Seamanship - Gavin LeSueur 1997: are si tri si cata, multe desene mari si haioase, cartea cred ca e 50% ilustratii, explicatii basics pt dummies, multe lucruri practice de bun simt, buna pentru cei care trec de la mono la multi dar care au mai iesit cu barca inainte
-
Catamarans -the complete guide for cruising sailors - Gregor Tarjan: multa teorie, foarte multe poze superbe, comparatii intre mono-cata, comentarii despre cele mai intalnite marci de cata, putina practica
Catamaranele au fost inventate in Marile Sudului , acolo unde sunt rute lungi si vanturi constante .... Si au fost inventate pentru capacitate de transport marita , nu pentru alt motiv. …
Primele multicoci au fost pirogile cu balansină si nici alea, nici suratele mai moderne, nu pentru capacitate de incarcare marita au fost inventate !
Formula 40, beach-cat-uri duse la extrem, nu se pune !
